Articol scris în decembrie 2021 cu ocazia tranzitului cheilor 58 (Soare) și 52 (Pământ).
Această contemplare ne invită să evaluăm cum ne raportăm momentului prezent, considerăm că ar fi trebuit să fie diferit ori ne-am adaptat și prosperăm, cultivând echilibrul și sustenabilitatea?
CHEIA 58
Siddhi / Esență: Fericire
Darul: Vitalitate
Umbra: Instatisfacție
CHEIA 52
Siddihi / Esență: Nemișcare
Darul: Autocontrol
Umbra: Stres
Cuprinsul articolului de astăzi:
- Fericirea, arta de a fi în serviciul umanității
- Dezamăgirea, efectul evitării Insatisfacției
- Fraierul cu sulița în mână
- Omul are nevoie de provocări
- Transmutarea Insatisfacției și Stresului
1. Fericirea, arta de a fi în serviciul umanității
Siddhi-ul cheii 58 este Fericirea, câți oameni or fi căutat-o și câți or fi dezamăgiți de ce au găsit. Fericirea nu poate fi găsită vreodată în exterior, condițiile schimbându-se tot timpul, viața fiind dinamică. Fericirea (Siddhi-ul cheii 58) poate fi accesată cu și din interior iar exteriorul cel mult ne poate inspira pentru a accesa această stare.
Fericirea (Siddhi-ul cheii 58) o putem găsi în Nemișcare (Siddhi-ul cheii 52), atunci când căutarea în exterior s-a oprit în mod organic și putem sta în prezența noastră și a Întregului. Cheia 58 nu este o cheie individuală, este o cheie colectivă menită să ne susțină procesul logic de gândire și modul în care ne organizăm.
Este o vorbă la americani, “follow your bliss” (urmează-ți fericirea), aș reformula-o “follow the bliss” (urmează Fericirea). Fericirea nu este un aspect individual, nu poate fi obținută ci este menită a fi împărtășită cu ceilalți. Da, o accesăm în interiorul nostru însă menirea acesteia nu este de a fi păstrată pentru noi, pentru că nu este un aspect mutativ, ci a fi oferită celor din jur.
Acolo unde simți Fericirea, acolo există o organizare organică, sinarhică, acolo oamenii au integrat rănile, traumele și se pot deschide pentru a oferi și a primi. Când un om se închide față de câmpurile Siddhice, în acest caz față față de Fericire, cel mai probabil va percepe lumea exterioară ca fiind ostilă, ca fiind competiție care trebuie înlăturată.
Totuși, exteriorul este esențial pentru că în exterior ne oferim darurile, dacă ne închidem față de acesta, probabil vom avea tendința să ne chinuim să reușim de unii singuri, să răzbatem, să ne luptăm. Dacă viața este o luptă continuă și noi nu suntem luptători ori nu am deprins arta de a lupta, cum o să ne simțim trăind-o? Calea către Fericire este simplă atunci când ne deschidem față de viață, fii cu adevărat în serviciul umanității, apropie-te de oameni, alătură-te lor, construiește alături de aceștia. Nu uita că suntem meniți a fi complementari, nu în competiție.
2. Dezamăgirea, efectul evitării Insatisfacției
Dezamăgirea este mare atunci când observăm că exteriorul nu ne poate oferi ceea ce avem nevoie, că nu ne poate umple golul pe care îl simțim. Din păcate, în continuare, mulți oameni încearcă să își umple golul cu resurse materiale, cu relații, cu sex, cu alcool, cu diverse alte dependențe ori distrageri însă orice ar face, tot la Insatisfacție (Umbra cheii 58) ajung. Insatisfacția este un fel de dezamăgire față de viață, că nu ne oferă ce credem că avem nevoie, fără a realiza că avem totul la îndemână.
Conform vorbei “Dumnezeu îți dă însă nu îți bagă în traistă”, avem un geniu de la natură însă dacă nu îl folosim, o să credem că avem insuficient. Geniul fiecăruia dintre noi alchimizează umbrele, pentru că geniul reprezintă potențialul nostru, ceea ce în Cheile Genelor denumim Dar. Peste tot este rost de alchimizat umbre, avem atâta materie primă pentru Darurile noastre…
Pentru procesul alchimic, în afară de materia primă, umbrele, mai avem nevoie doar de corpul nostru. Dacă un copil, de mic, nu a fost lăsat să își dezvolte acest mecanism interior ci, spre exemplu, a fost direcționat să își dezvolte mintea, când ajunge la vârsta adultă va fi copleșit de umbre și de cele mai multe ori va încerca să le evite. A evita umbrele ne face să evităm materia primă care ne duce în daruri.
Dacă evităm să simțim Insatisfacție (Umbra cheii 58), nu ajungem în darul Vitalității (Darul cheii 58). Fuga de Insatisfacție (Umbra cheii 58) ne duce fix în umbra Stresului (Umbra cheii 52, partenerul de programare a cheii 58). Oamenii stresați cronic sunt oamenii care nu își permit să simtă Insatisfacția (Umbra cheii 58) și tot încearcă cumva să o rezolve. Tot ceea ce găsesc este dezamăgire, pentru că descoperă că oricât de mult ar încerca să schimbe lucrurile în exterior, acestea nu vor fi niciodată precum omul își imaginează în iluziile sale.
Toată lucrarea noastră interioară ține de acceptarea umbrelor, de a le scoate din categoria “nefrecventabilelor” și să facem pace cu ele, să le onorăm rolul. Orice își are rolul în această realitate, nimic nu este în exces, precum nu există lipsă, totul este în echilibru. De aceea, a considera o umbră ca fiind negativă nu onorează realitatea în care trăim cu toții. Că nu putem percepe câteodată echilibrul, asta da însă el este tot timpul acolo.
3. Fraierul cu sulița în mână
Vitalitatea (Darul cheii 58) apare atunci când omul gestionează provocări alături de aliații săi, de tribul său, de comunitatea din care face parte. Provocarea apare atunci când omul este lăsat de unul singur să se descurce. Pentru mine, este inuman să pui un om într-o poziție de responsabilitate, fără să împartă responsabilitatea cu cei din jur. Spre exemplu, un om de vânzări care are de deservit o are geografică.
Dacă ne uităm la cei care încă trăiesc în triburi, la vânătoare nu se duce un singur fraier cu o suliță în mână ci toți bărbații care sunt disponibili atunci. Omul este construit să susțină și să fie susținut, altfel întreg tribul face foamea. Toată această mentalitate prin care se pune în cârca unui singur om ceea ce trebuie dus de mai mulți a dus la crearea unei societăți unde există exces pentru unii, puțini, și lipsă pentru cei mai mulți.
Nu se putea altfel, pentru că în acest model omul este o rotiță ușor de înlocuit, un fel de baterie ca în Matrix. Astfel, omul trăiește în Insatisfacție (Umbra cheii 58), pentru că simte că nu are susținerea necesară și Stresul (Umbra cheii 52) devine cronic. Dacă ai încercat sau încerci acum să răzbați fără susținerea altor oameni, cred că ai făcut deja cunoștință cu cele două umbre.
Din indiferență (Umbra cheii 16, cheie care face parte din același circuit cu cheile 58 și 52 – circuitul colectiv logic), luăm de bun ceea ce ni s-a transmis că este normal chiar dacă observăm că normalitatea aceasta ne distruge și ne ține departe de bucurie, de Vitalitate (Darul cheii 58). Un om aflat în Vitalitate (Darul cheii 58) este omul care se bucură de viață, se bucură de ceea ce trăiește și în același timp este un om care funcționează eficient, ca un organism integru, nu din dictatura condiționărilor.
Dacă punem preț mai mare pe ceea ce ni se spune din exterior că este normal, față de ceea ce simțim în interior că este normal și autentic pentru noi, vom trăi o disonanță, un conflict interior care ne va măcina treptat. Autocontrolul (Darul cheii 52) susține Vitalitatea (Darul cheii 58) prin concentrarea doar pe ceea ce este important pentru ființă, doar pe ceea ce aduce cu adevărat echilibru și sustenabilitate în interior dar și în exterior.
4. Omul are nevoie de provocări
Scriam mai sus că omul are nevoie de provocări și că acestea sunt menite a fi gestionate împreună cu alți oameni, cu cei care ne sunt complementari și care ne susțin geniul cu ajutorul geniului lor. În societatea în care trăim, observăm o tendință a oamenilor să fugă de provocări, din simplul motiv că se simt copleșiți de acestea, se simt copleșiți de către viață, de către sistemul social, de responsabilitățile pe care și le-au asumat.
Am ajuns să fugim de viață pentru că o considerăm împovărătoare, grea, chinuitoare și astfel ajungem să trăim pentru a ajunge către finalul de drum, către moarte, pentru că măcar atunci ne putem liniști. Viața este menită a fi provocatoare însă provocările acestea pot fi gestionate cu ușurință ori cu greutate, aici avem o alegere de făcut.
Dacă de mici am fost învățați să fim în competiție cu ceilalți, să încercăm să îi depășim, să fim mai buni ca ei și ne identificăm cu această educație, vom alege calea grea, acolo unde vom căuta să fim deasupra tuturor, consumând energie, timp, resurse pentru un deziderat care nu ne aduce împlinire. Dacă învățăm să folosim competitivitatea noastră pentru a colabora cu ceilalți, pentru a ne aduce serviciul, atunci descoperim calea ușoară, calea care ne conduce către Vitalitate (Darul cheii 58), întrupând treptat Fericirea (Siddhi-ul cheii 52).
Dacă te întrebi cu putem folosi competitivitatea pentru a colabora, răspunsul pe care îl am este legat de joacă, de bucuria de a fi în joc, fără a ne atașa de așteptările noastre, de rezultat. Cheia 58 este despre joacă, este despre presiunea de a ne juca iar joaca presupune provocare. Orice joc este provocator, dacă însă îl luăm prea în serios, joaca se va transforma rapid în chin, în Insatisfacție (Umbra cheii 58) continuă și în Stres (Umbra cheii 52) prelungit.
Dacă stai de vorbă cu oameni care iau prea în serios viața, o să observi că aceștia au uitat de joacă, fiind atât de crispați și de disperați de a își atinge obiectivele iluzorii încât uită de ei și de cei din jur. Lumea nu mai este un teren de joacă ci un câmp de luptă unde dacă nu ai strategia potrivită, ești distrus imediat. Observi cum am creat un mediu economic unde totul este o luptă pentru supraviețuire și unde joaca este prezentă ca o excepție, nu ca o regulă.
Angajații sunt recompensați cu concedii ori „team building-uri”, pentru ca insatisfacția să nu atingă cote insuportabile. Aici putem deduce încă o dată puterea umbrelor, când în acest exemplu, Insatisfacția (Umbra cheii 58) devine prea puternică, îl trezește pe om, îl face să realizeze că trăiește într-o iluzie unde bucuria de a trăi este atât de rar prezentă încât a și uitat cum se simte.
Când un om ajunge în acest punct și se “trezește”, cel mai probabil se va simți singur, pentru că și-a dat la o parte aliații, cei cu care ar fi putut colabora, pentru a se concentra pe așa zisele priorități, care în realitate nu erau deloc prioritare ci doar stresante (Umbra cheii 52). Fără accesarea darului Autocontrolului (Darul cheii 58), omul se poate vinde pe firimituri, nerealizând potențialul său, valoarea pe care o aduce geniul său și se separă, de cele mai multe ori inconștient, de ce și de cei care îi sunt cu adevărat benefici.
Autocontrolul (Darul cheii 52) este darul care ne ajută să rămânem pe loc atunci când suntem în câmpul umbrei, tocmai pentru a evalua situația în care suntem și ce putem face. Autocontrolul este necesar pentru a ne concentra doar pe ceea ce contează cu adevărat pentru noi în relația cu viața, cu Întregul. Când acționăm din acest dar, acționăm cu întreaga ființă, cu o determinare care nu poate fi oprită prea ușor.
Omul are nevoie de provocări, altfel se simte lipsit de scop, de sens. Provocarea dacă nu este gestionată cu și prin joacă, cu susținere, poate deveni în scurt timp chinuitoare și astfel omul asociază provocarea cu chinul. Când un om refuză provocările vieții, apar provocările mentale, anxietatea, depresia, tulburările de personalitate și alte afecțiuni.
Tot ceea ce lucrăm cu ajutorul Cheile Genelor nu ne ajută să înlăturăm provocările din viața noastră ci să ne putem bucura din nou de acestea pentru că așa ne putem bucura de viață. Ai observat ce bine te simți când te joci cu prietenii ceva ce ție îți place? Chiar dacă aceștia pot fi competiție pentru tine în acel moment, știi că este doar o joacă și chiar dacă pierzi ori câștigi, înveți să colaborezi cu aceștia. La finalul jocului, dacă nu l-ai luat în serios, ai câștigat un aliat ori chiar mai mulți.
Dacă în aceste momente simți că viața este copleșitoare, grea, te înțeleg, câteodată poate fi așa. Ce îți recomand este să îți readuci aminte ca în astfel de momente să te joci, să faci ceva ce iubești, să lași greutatea la o parte, pe cât posibil. Poți invita prieteni pe la tine și să te joci ceva împreună cu aceștia, până la urmă tu alegi cum.
5. Transmutarea Insatisfacției și Stresului
Aceste două umbre, Insatisfacția și Stresul (Umbrele cheilor 58 și 52) dacă nu sunt alchimizate, ne mențin blocați în ritmuri care nu ni se potrivesc și ne țin departe de geniul nostru. Fără a ne cunoaște, fără a simți ceea ce este prioritar pentru noi, viața poate deveni foarte rapid confuză. Totuși, lucrurile pot fi simple atunci când folosim umbrele ca alarme care ne anunță că ceva se întâmplă, că ceva este în neregulă.
Spre exemplu, dacă simțim des aceste două umbre, Insatisfacție și Stresul, putem realiza că poate ori nu suntem la locul potrivit ori poate nu ne folosim geniul, de teamă că nu o să fie dorit și onorat. În acest caz, în loc să ne enervăm că simțim cele două umbre, ne putem bucura pentru că nu ne lasă la greu și chiar dacă nu ne convine, acestea sunt sincere cu noi.
Pentru a transmuta umbra Insatisfacției îți recomand să îți readuci aminte să te joci, să nu mai iei viața atât de serios. Din acea joacă vei descoperi adevăratele tale nevoi, rolul tău și deci modul în care serviciul tău adus semenilor tăi are impact. Insatisfacția este minunată atunci când nu ne mai ferim de ea, însă știu că s-ar putea să ne ducă în dezamăgire.
Poate o să fim dezamăgiți că nu ne-am dat seama mai de dinainte de ea, poate ne judecăm pentru alegeri din trecut, poate ne învinovățim. Toate acestea sunt normale, fac parte din experiența umană. Nu avem cum să ne ferim de acestea, fac parte din joc. Dacă te uiți la documentarele din triburi, o să observi oameni plini de Vitalitate (Darul cheii 58) care atunci când au de făcut ceva, sunt activi, sunt vibranți și când nu au de făcut ceva, pur și simplu stau.
Aceasta este arta prioritizării, a ne folosi resursele doar atunci când este cu adevărat important. Totuși, ne-am construit o societate unde totul pare a fi prioritate și parcă nu avem suficient timp ori suficiente resurse. Dacă ne uităm la cei din triburi ei pur și simplu „freacă menta” o perioadă din zi, socializează și fac lucruri care sunt importante. În societatea modernă am inventat termeni precum ‘lene” ori “procrastinare” pentru a ascunde realitatea care ne arată că nu jucăm rolurile potrivite, că alarma pe care Insatisfacția și Stresul (Umbrele cheilor 58 și 52) o declanșează, este continuu pe fundal și noi nu vrem să o oprim.
Nu am întâlnit până acum un om leneș ci am întâlnit om care nu era în serviciu, se simțea lipsit de sens, de scop, de motivație. Nu orice muncă se potrivește oricui, fiecare dintre noi are în ADN-ul său anumite abilități native. A da de muncă cuiva, doar pentru că este considerat leneș, fără ca acea muncă să fie bazată pe geniul acestuia, îl va face și mai leneș ori nesatisfăcut.
Pentru a transmuta umbra cheii 52, Stresul, este esențial să descoperim potențialul nostru, abilitățile noastre. Există stres potrivit și stres nepotrivit. Stresul potrivit este cel care pune geniul la treabă, îl pune să creeze, să construiască, stresul nepotrivit este cel care asanează geniul și forțează corpul să facă ceva ce nu i se potrivește.
Stresul potrivit ne duce către a iubi ceea ce facem, ne duce către Autocontrol (Darul cheii 58) pentru că în acel moment fiecare celulă știe ce are de făcut, corpul este într-un anume echilibru. În acel moment fiecare celulă parcă comunică cu cealaltă și se motivează reciproc. Cheia 58, fiind și ea o cheie colectivă, nu una individuală, ne arată cum într-o comunitate, doi oameni care își manifestă geniul se mențin reciproc pe cale, prin susținere, prin conexiune, poate chiar prin încurajări.
Când trăim stresul potrivit, corpul știe ce are de făcut pentru că are deja mecanismele de gestionare funcționale. Când trăim stresul nepotrivit, corpul se chinuie, pentru că nu asta trebuia să facă. E ca și cum ai băga pietre într-un utilaj menit să proceseze cartofi pentru a îi prăji. Pietrele prăjite nu au gustul cartofilor prăjiți, nu?
Ce avem de făcut în această viață este simplu, să ne bucurăm de aceasta, de experiență, SĂ NE JUCĂM! Nu uita SĂ TE JOCI! Mai scriu încă o dată, NU UITA SĂ TE JOCI OMULE! Nu mai lua atât de în serios rănile, traumele, condiționările culturale, sociale și joacă-te mai mult, adaptează-te. Geniul presupune a crea, astfel creează, prin JOACĂ, cu ceea ce ai, cu materia primă, cu umbrele din tine și din jurul tău.
Fii ca Zorba Grecul, trăiește o viață imperfectă însă o viață plină de joc și de bucurie. Poate nu te-ai obișnuit așa, nicio problemă, recondiționează-te treptat către JOC, o poți face, ai nevoie de timp, de puțină perseverență, de eșecuri, de succese însă poți. Dacă te lași doborât/ă de răni, de traume, de condiționări, orice ai face tot în insatisfacție, stres și dezamăgire vei ajunge. Nu e mai simplu să alegi calea JOCULUI, să iei totul ca o joacă, să iei rănile tale, traumele tale, condiționările tale ca o călătorie care te va duce înapoi către tine?
Oricum viața este o călătorie, tu alegi cum o percepi.
Română