Despre Calea Inteligenței

Calea Inteligenței este legătura dintre Sfera IQ-ului și Sfera EQ-ului și ne arată modul în care alegem să ne deschidem față de experiențele vieții sau să ne închidem față de acestea. Această cale ne arată mecanismul nostru defensiv (Umbrele) și mecanismul nostru constructiv (Darurile).

Această Cale este menită celor curajoși, celor care au tăria de caracter de a nu acționa din butoanele care le sunt apăsate. După Calea Inteligenței urmează Calea Iubirii, iar de acolo deja am făcut saltul în inimă – am putea spune că inima noastră ne îngrijește.

• Dacă ne îngrijim inima, inima ne va îngriji și ea pe noi.

De ce? Pentru că îi oferim resursele pentru a face asta. Inima noastră atrage tot ce avem nevoie, doar câmpul magnetic al inimii este de 5000 de ori mai puternic față de cel al minții. Calea Inteligenței este modul în care mintea predă puterea, inimii.

Calea Inteligenței, am putea spune că este modul în care mintea se pune în serviciul inimii. Un om inteligent are încredere în sine și are încredere în Viață, pentru că a făcut de mai multe ori acest salt în inimă și a observat rezultatele.

Ni se tot arată exemple de oameni așa-zis inteligenți, când de fapt cei mai mulți dintre ei sunt blocați în propriul lor intelect. Aceștia nu manifestă inteligență pe cât manifestă frică. Aceștia sunt oameni care aleg să se apere în continuu, considerând că, de vor lăsa zidurile jos, ceilalți îi vor vedea așa cum sunt și îi vor respinge.

Tu realizezi câți oameni își trăiesc viața în acest mod? Tu realizezi câți oameni trăiesc, preponderent, în absența câmpului iubirii în viața lor? Tu realizezi cum oamenii se apără unii de ceilalți, pentru că îi doare?

Dacă persoana cu care relaționezi îți spune într-o discuție aprinsă că “nu ești suficient de bărbat/femeie”, oare crezi că îți spune asta din înțelegere și iubire? Tu crezi că acel om este cu adevărat centrat în polul opus astfel încât să îți reproșeze asta din poziția celui care le-a descoperit pe toate? Nici gând!

Dacă acel om ar fi într-adevăr în polul său (feminin ori masculin), câmpul pe care îl emite nu ți-ar fi permis să fii altfel decât fie în al tău, fie în centru. Acea persoană doar îți apasă butonul pentru că o doare că încă nu are parte în viața sa de ceea ce are nevoie.

Și când avem parte de ceea ce avem nevoie? Simplu: când alegem să renunțăm la mecanismul defensiv mental (construit). Nu trebuie să ne facem griji, fiecare dintre noi avem un mecanism defensiv natural care ne transmite atunci când vin spre noi iluzii sau minciuni din exterior.

Când alegem să ne deschidem, când alegem să fim vulnerabili, acel mecanism defensiv natural intră în acțiune. De ce se întâmplă acest fenomen? Pentru că, în momentul când eliberăm mintea de presiunea de a rezolva totul, toate inteligențele de care dispunem se activează. Ele erau suprimate de tirania minții, tiranie venită din frică. Dar atunci când mintea este eliberată, potențialul începe să fie folosit.

Fiecare dintre noi are un potențial incredibil, geniul nostru nativ poate crea frumusețe în mediu, întrebarea este dacă avem curajul să îl accesăm ori dacă îl dăm la o parte pentru că ne blocăm în niște percepții fixe ale realității.

Dacă nu recunoaștem că avem “butoane” active, „butoane” pe care, atunci când alții le apasă ne obligă să reacționăm, vom rămâne blocați în tirania minții. Inteligența apare atunci când avem curajul să fim adaptabili și să percepem „butoanele” așa cum sunt.

Când un om se blochează în acestea, nu mai crește, stagnează. Când un om are curajul să le recunoască și astfel, în timp, să le dezactiveze, evoluează și, prin urmare nivelul său de percepție a realității crește.