Despre Calea Iubirii

Calea Iubirii, în Cheile Genelor, creează legătura între Sfera EQ-ului și Sfera SQ-ului și reprezintă rezultatul deschiderii sau închiderii noastre.
Dacă în Calea Inteligenței, am contemplat mecanismul nostru defensiv și constructiv, în Calea Iubirii, găsim conexiunea cu corpul provenită fie din mecanismul constructiv, fie din deconectarea de corp în urma identificării cu mecanismul defensiv.
Calea Iubirii este calea care ne conduce către flux, este „saltul în inimă” pe care îl facem pentru că avem încredere că suntem și vom fi susținuți de către Viață. Acest salt dacă este făcut mental, nu dă rezultatele scontate, de aceea, nu puțini au devenit dezamăgiți de viață crezând că au făcut degeaba saltul în inimă. În realitate, era doar o capcană mentală în care au sărit. Cei care și-au parcurs drumul până în punctul acestui salt, au descoperit în momentul în care l-au făcut, că viața li s-a schimbat.
Din acel moment, au început să prindă din ce în ce mai mult curaj să repete acest salt de fiecare dată când e nevoie.
Saltul în inimă este ceva ce vine natural copilului în primii ani ai vieții sale, însă din cauza condiționărilor primite, celor mai mulți dintre noi li s-a transmis direct sau indirect că viața este periculoasă și că este nevoie ori să se teamă, ori să răzbată. Astfel, am ajuns să considerăm că viața este cumva împotriva noastră și că noi suntem în conflict cu aceasta. În acest mod, am ajuns mai degrabă prieteni cu moartea și mai puțin prieteni cu viața conform zicalei: “dușmanul dușmanului meu este prietenul meu”.
Nu degeaba multe religii au pus accentul pe viața de apoi și au stigmatizat umanitatea și viața în corp uman. Acestea au transmis că a fi om te duce către păcat și dacă păcătuiești, nu primești recompensa de după moarte. De aici, mii de ani de mimă și forțări, iar rezultatele se pot observa în nivelul conștienței umanității. Viața este simplă, este cauză și efect. Dacă în această viață nu simțim efectele benefice ale traiului în aliniament, ce ne face să credem că vom avea parte de așa ceva după moarte?
Americanul are o vorbă “wishful thinking” (confundarea dorințelor cu realitatea), acest tip de gândire îl observăm peste tot, mai ales la dependenții de jocuri de noroc. Una este gândirea plină de speranță, bazată pe alinierea cu viața și deci cu Întregul, alta este a spera cu disperare că ceva ne va salva.
Dacă înțelegem integrarea, creșterea organică, sustenabilitatea și tranziția între niveluri, înțelegem că nu avem cum să sărim etape. Este ca și cum am încerca să facem prăjitură cu morcovi fără a pune morcovi. Alchimia, care este știința transformării și deci tranziției, are nevoie de ingredientele potrivite în cantitățile potrivite.
„Precum în Cer așa și pe Pământ” este versul celebru din rugăciunea “Tatăl nostru” iar Împărăția vine, cel mai probabil, atunci când omul face acest salt în inimă. De acolo, viața preia frâiele și omul devine un spectator care se bucură de experiență, un spectator căruia i se cere să mai urce pe scenă din când în când și o face cu bucurie.
Calea Iubirii ne arată calea către a fi prieteni cu viața și a colabora cu aceasta, este calea care ne conduce către flux, către a trăi în armonie cu ceilalți, cu natura, cu universul.