Articol scris în decembrie 2021 cu ocazia tranzitului cheilor 11 (Soare) și 12 (Pământ).
Această contemplare ne invită să avem curajul de a ne trăi povestea, de a ne bucura de succes, de eșec, de a integra, de a transmuta și astfel a evolua către următoarea poveste.
CHEIA 11
Siddhi / Esență: Lumină
Darul: Idealism
Umbra: Obscuritate
CHEIA 12
Siddihi / Esență: Puritate
Darul: Discriminare / Distingere
Umbra: Orgoliu / Vanitate
Cuprinsul articolului de astăzi:
- Lumina, ghidul nostru prin Întuneric
- Pozitivism vs. Negativism
- Calea dogmelor
- Povestea corpului, ghidată de condiționări ori de inimă?
- Transmutarea Obscurității și Orgoliului / Vanității
1. Lumina, ghidul nostru prin Întuneric
Siddhi-ul cheii 11 este Lumina și acesta ne readuce aminte că indiferent de percepția noastră, Lumina este întotdeauna acolo pentru a ne ghida prin întuneric, întunericul reprezentând ceea ce încă nu a fost creat iar Lumina fiind puterea creatoare. Fiecare dintre noi avem această putere creatoare pentru că fiecare dintre noi venim din Lumină (Siddhi-ul cheii 11).
Nu există om mai special ca altul, aici este foarte posibil că ne-am păcălit singuri, căutând salvatori în exterior, căutând Lumina și Puritatea (Siddhi-urile cheilor 11 și 12) în exterior fără să realizăm că era tot timpul în interior. Pentru că o căutare presupune efort susținut, nu puțini oameni au decis să o oprească și să mimeze obținerea rezultatului mult dorit.
De aici regăsim oameni care mimează Lumina și Puritatea, creând mult mai multă separare decât apropiere. Este mult mai ușor să mimăm decât să întrupăm, asta e clar însă diferențele sunt enorme. Siddhi-urile sunt menite a fi întrupate pentru a aduce esența divină în creație, mimarea blocând întruparea lor și rămânerea în umbre fără a le alchimiza.
Când un om cunoaște cu adevărat Lumina, nu mai are nevoie de separare pentru că își înțelege profund rolul, misiunea, aceea de a oferi vieții experiență, de a susține procesul evolutiv. Tot acest proces presupune intrarea omului în rol de co-creator al realității, alături de întreg sistemul. Lumina (Siddhi-ul cheii 11) ne pune la butoanele creației și ne oferă mână liberă pentru a aduce în realitate orice.
Lumina (Siddhi-ul cheii 11) nu face diferența între bun sau rău, benefic ori nebenefic pentru că le conține pe toate. Am putea spune că un Siddhi este ca o monedă iar Umbra și Darul sunt fețele acesteia. Sidhhi-ul conține extremele, fără a prefera vreuna în fața alteia și dacă suntem pe calea întrupării Siddhi-urilor, aici ne vom poticni mulți dintre noi din cauza credințelor proprii care doresc să ne construiască o casă într-una dintre extreme.
Nu există creație mai pură ca alta, aici mintea condiționată face separarea, Puritatea (Siddhi-ul cheii 12) fiind absolută și omniprezentă. Nu există om care să dețină lumina în detrimentul altora, aceasta este doar gândirea care ne-a dus către a crea o societate în care o mână de oameni dețin resursele în detrimentul celorlalți.
Până nu observăm această separare, vom crea din aceasta și astfel vom transmite următoarelor generații că dacă vrem să fim luminoși ori puri va trebui să facem ceva anume, în realitate acele acțiuni fiind controlate din spate de cei care vor să mențină în picioare sistemul. Fiecare dintre noi avem un geniu, acesta este cel care ghidează Lumina (Siddhi-ul cheii 11) pentru a crea realitatea momentului următor.
2. Pozitivism vs. Negativism
Am putea spune că umbra cheii 11, Obscuritatea, se poate traduce prin refugiul în pozitivism ori în negativism și astfel respingerea puterii de creație de care dispunem. Oricât ne-am respinge această putere, această moștenire, nu vom reuși pentru că realitatea oricum o vom crea însă nu va fi creată conștient și astfel de multe ori ne va fi greu să ne asumăm rezultatele.
Asumarea faptului că suntem responsabili pentru co-crearea realității, ne îndepărtează de curentele pozitivismului și negativismului și ne apropie de ceea ce se întâmplă în realitate în noi și în exterior. Un om care se ascunde de Sine în pozitivism ori negativism și-a creat o poveste în mintea sa urmând firul acesteia chiar dacă se chinuie, suferă și calitatea vieții sale are de suferit.
Vrei să știi dacă povestea din mintea ta este în concordanță cu realitatea? Observă rezultatele acțiunilor tale, dacă observi că viața vine alături de tine și astfel situațiile tind să se ușureze treptat, suferința este alchimizată mult mai ușor și te poți bucura de viață, atunci ești în aliniament cu ce se întâmplă în exterior.
Să îți dau un exemplu des întâlnit printre oamenii care se declară oameni buni. Ideal nobil, într-adevăr, însă depinde dacă acesta vine din simțire ori exclusiv dintr-o strategie mentală menită să rezolve rapid problemele din jur. Acești oameni pot intra și rămâne în Obscuritate (Umbra cheii 11) refuzând să acceseze umbra, ferindu-se de aceasta, considerând-o impură. Dorința este una dintre cele 64 de umbre din spectrul conștiinței umane și un om prins în capcana Obscurității (Umbra cheii 11) poate se va feri de aceasta, considerând-o ca fiind rădăcina a tot ceea ce este rău în lume.
Totuși, creația are nevoie de Umbre, fără acestea Darul nu poate exista. E ca și cum am considera că o monedă are doar o singură fațetă, refuzând să o percepem și pe cealaltă. Aceea este tot timpul acolo însă dacă ne încăpățânăm să credem ceva, vom crede. Spre exemplu, sunt oameni care spun că Pământul e rotund, alții că Pământul e plat. Ambele tabere cred cu tărie adevărul lor care este în contradicție cu adevărul celorlalți. Umbra cheii 12, Orgoliul, este cea care ne menține în Obscuritate și nu ne lasă să ieșim de acolo prea ușor.
În afară de cei care se blochează în pozitivism, refuzând să perceapă și cealaltă extremă, îi avem și pe cei care se blochează în negativism, refuzând să perceapă ceea ce este pozitiv. Pentru a ajunge la darul cheii 11, Idealismul, este important să le putem percepe pe amândouă. Un ideal care este ancorat în extreme, va aduce o creație dezechilibrată, nesustenabilă, pe când un ideal care este ancorat în echilibru va aduce sustenabilitate și un mediu care susține viața și creația.
3. Calea dogmelor
Una dintre metodele cele mai simple pentru a mima stările înalte, darurile și Siddhi-urile, este prin crearea unor dogme care sunt mai presus altora. O dogmă este ușor de diferențiat de o opinie, dogma îl conține pe “așa trebuie” și este ca un adevăr absolut pe care dacă îl respectăm, viața devine mai ușoară. Din păcate pentru cei care cred asta, dogmele doar oferă iluzia că ușurează viața, în realitate complicând-o și mai mult și aducând suferință care nu va fi înțeleasă.
Rostul dogmei este, culmea, de a înlătura suferința, oferind o cale sigură către izbăvire. Totuși, suferința face parte din viața, este o parte a monedei, a o înlătura presupune a respinge parte din umanitatea noastră. Suferința nu poate fi înlăturată din lume doar pentru că “așa trebuie”, aceasta este gândirea unui copil rănit emoțional care refuză să mai crească și deci să se adapteze.
Lumea este plină de copii răniți care au refuzat să mai crească și să se adapteze, lumea este plină de dogme și mai puțin de oameni capabili să gestioneze provocările din viața lor și din viața societății. Dogmele au dus la credința că obediența față de autoritate poate înlocui încrederea în autoritatea, doar pentru că “așa trebuie”. De aici, avem celebrul “crede și nu cerceta”, doar pentru că „așa trebuie”.
O regulă dacă nu este simțită de către cel care o urmează, va duce de multe ori la încălcarea acesteia. A judeca pe cei care nu respectă dogmele, care nu respectă regulile este degeaba pentru că ceea ce judeci, păstrezi în creație. Spre exemplu, cât timp vom mai judeca corupția sistemului politic, aceasta va rămâne în picioare fiind susținută de această judecată. Când nu o vom mai judeca, atunci înseamnă că am integrat umbra corupției, o putem alchimiza și atunci nu mai este adusă în acest mod în creație.
Noi creăm realitatea alături de toate celelalte celule ale vieții, o creăm prin faptele care provin din propriile percepții. Idealismul (Darul cheii 11) ne ajută să creăm conștient, să creăm din echilibru, Discriminând (Darul cheii 12), distingând între ceea ce este dogmă, ceea ce este condiționare și ceea ce este autenticitate venită din geniu. Dacă suntem prezenți în viața noastră, observăm că Discriminarea (Darul cheii 12) se face în mod natural de către viață, fiind conduși doar acolo unde există rezonanță.
Dacă noi rezonăm cu ideea de sărăcie, de lipsă, atunci prin rezonanță viața ne va duce în situații în care să simțim sărăcia, să simțim lipsa. Puterea noastră de creație face ca acțiunile noastre bazate pe percepțiile noastre să devină realitate. Nu există victimă, precum nici persecutori ori salvatori, există doar creatori confuzi de rolul lor, neștiind că sunt mult mai puternici decât cred și astfel alegând să fie parte din povești care nu li se potrivesc, unde se chinuie, unde suferă.
4. Povestea corpului, ghidată de condiționări ori de inimă?
Corpul nostru este inteligent de la natură, este capabil să crească de unul singur, este capabil să se întrețină, să se apere, să evolueze, să evalueze, să ia decizii. Fiecare corp are povestea sa unică și originală, poveste care este dată de intersecția programărilor cu experiența acordată vremurilor în care trăiește. Dacă corpul a fost condiționat de mic să creadă că povestea sa nu este importantă și că trebuie să urmeze dogmatic povești trăite cu ceva timp în urmă, corpul nu se va simți prea bine în această realitate.
Ce este clar este faptul că o poveste integrată nu poate fi vreodată repetată, pentru că aceasta din momentul în care a fost îndeplinită s-a transmutat pe sine înseși. Ceea ce se tot repetă sunt poveștile neîncheiate, povești care se tot joacă de la începuturile umanității. Este foarte ușor să ne pierdem în aceste povești, să considerăm că rolul nostru este de a le trăi întocmai cum au fost trăite și în trecut. Așa ajungem la situații în care oamenii se blochează și consideră că viața are ceva cu ei, că suferința lor este și va fi continuă.
Spre exemplu, dacă în familie rana trădării este activă, este posibil să fim atrași de povești în care ori să fim cei trădați ori noi să fim în rolul celui care trădează. Totodată, în mod inconștient, îi vom pune pe cei cu care interacționăm să joace în rolul pe care noi i-l oferim. A ne aștepta ca cei pe care îi întâlnim să ne ferească, să nu ne facă să sufere, în acest caz să nu ne trădeze, este doar o speranță deșartă care se transformă în confuzie nealchimizată și deci în suferință.
Omul suferă pentru că nu știe de ce suferă ori pentru că nu și-a asumat suferința, altfel, aceasta nici măcar nu este simțită. Cei care suferă cel mai mult sunt cei care se agață de așteptări în viața lor și nu lasă viața să îi surprindă în mod plăcut. Atunci când ne trăim povestea în mod dogmatic deja știm care este începutul, mijlocul și finalitatea poveștii, nimic nu ne poate surprinde, nici plăcut, nici neplăcut, pentru că altfel am ieși din firul acesteia și ne-am simți pierduți.
Cheia 11 este despre modul în care gestionăm mental povestea noastră, ori ne conduce către idealuri (Darul cheii 11) bazate pe simțire ori ne conduce către idealuri fanteziste bazate pe dogmele menționate anterior. A trăi conștient nu presupune a trăi în cunoștință de cauză ci exact invers, în necunoștință de cauză. Cauzele sunt atât de complexe, pentru că să ne aducem aminte, construcția este o co-creație a noastră împreună cu fiecare părticică a acestui Univers și a dimensiunilor existente. A crede că știm este doar o mimare a înțelepciunii, mintea noastră nu este menită să cunoască ci să observe și să analizeze.
Cunoașterea este domeniul corpului, informația fiind stocată în ADN. Degeaba memorăm informație, dacă aceasta nu este trăită, nu ajunge în ADN ci rămâne blocată în sistemul nostru ca o potențialitate, ca o poveste care nu a fost experimentată. Corpul nostru este un mecanism de sine stătător, adaptat și actualizat de natură, este capabil să funcționeze cu aport minim mental și este capabil să se conecteze cu restul creației. Corpul nostru este un detector de minciuni excelent, ne transmite cu exactitate când ceva ori cineva este pe calea noastră benefică ori doar o distragere de la prioritățile noastre.
Un om în contact cu corpul său va alchimiza poveștile care nu i se potrivesc și în care se simțea blocat, pentru că își va permite să le trăiască, chiar dacă înțelege că poate va suferi. Dacă tot ne-am băgat în povești care nu ne servesc, nu avem cum să negăm că nu suntem în ele, așa doar fugim de noi, de acestea, de viață. Asumarea vine cu a duce la finalitate poveștile nepotrivite și a intra pas cu pas în povești potrivite de viață, pentru că distingem (Darul cheii 12 – Discriminarea) între ceea ce ne este benefic și ceea ce nu ne este benefic.
Așa omul ajunge să trăiască cu și din inimă, pentru că centrul de comandă a fost mutat din minte în centrul ființei. Dacă înainte, omul lua decizii mentale, bazate pe dogme, bazate pe iluzii, pe manipulări și ajungea garantat în suferință, acum omul este pregătit să ia decizii cu întreaga sa ființă, astfel întreaga ființă trăiește povestea, nu doar mintea sa. Acesta este darul Idealismului (Darul cheii 11), a trăi povestea cu corpul pentru ca mintea să se bucure de experiență, să observe, să analizeze și să trimită aceste informații în corp pentru a fi prelucrate și apoi, în timp, prin repetiție, integrate.
5. Transmutarea Obscurității și Orgoliului / Vanității
Aceste două chei, 11 și 12, au două daruri care sunt considerate a fi umbroase. Idealismul (Darul cheii 11) este perceput ca fiind un atribut al naivității, al deconectării de realitate iar Discriminarea (Darul cheii 12) descrie, în percepția majorității, o nedreptate, o separare bazată pe prejudecăți. Nu este interesant că ni s-a transmis că un dar precum Idealismul îl putem accesa doar cu prețul ridiculizării?
Trăim într-o societate care nu își permite să crească, să evolueze, pentru că asta ar însemna moartea acesteia. Idealismul, chiar dacă presupune și eșecuri, poate duce, în timp, la schimbarea status-quo-ului și astfel la un transfer de putere și de resurse și la nașterea unei altfel de societăți, care cu adevărat se echilibrează în mod natural.
Nu este amuzant cum economia, care stă la baza acestei societăți, nu este cunoscută de marea majoritate a celor care trăiesc în societate? E ca și cum economia este în Obscuritate (Umbra cheii 11), undeva în străfundurile oceanului unde doar câțiva temerari au acces. Aderarea la principiile economice în detrimentul celor naturale a dus la crearea acestui monstru care reglementează viețile celor mai mulți oameni, fără ca aceștia să știe regulile jocului. Este și mai amuzant că profesorii de economie se contrazic între ei, unii crezând că economia ar trebui să o ia într-o direcție iar alții în cealaltă.
Obscuritatea (Umbra cheii 11) este umbra prin care ne ascundem de noi înșine, de geniul nostru, de autenticitatea noastră, de natura noastră, preferând să urmăm calea broaștei fierte la foc mic. Intrăm în Obscuritate pentru că în loc să ne bazăm alegerile pe colaborarea dintre inteligențele ființei, ne-o bazăm pe Orgoliul (Umbra cheii 12) ce stă în picioare doar din cauza dogmelor pe care le respectăm. Totuși, Orgoliul nu poate fi înlăturat, fiind un aspect care ține de experimentarea vieții în separare față de Întreg.
Pentru a transmuta umbra Obscurității (Umbra cheii 11) este important să ne permitem să greșim. Fără a ne permite să greșim, nu ne putem trăi poveștile până la capăt. Umbra cheii 12, partenerul de programare a cheii 11, Orgoliul, nu vrea să simtă suferința astfel blochează omul într-o cușcă din care nu îi permite să iasă. Orgoliul dus în exterior, către ceilalți, va încerca să îi întemnițeze și pe ceilalți în povestea dogmatică jucată. Amuzant este că cel care își duce orgoliul în exterior către ceilalți, oferind ultimatumuri, nu limite sănătoase, de genul: „dacă îmi pare că mă trădezi, eu te părăsesc”, nu realizează că are nevoie de suferința provocată fix în modul în care nu o dorește să o trăiască.
Din Obscuritate (Umbra cheii 11) ieșim cu curajul de a experimenta viața, cheia 11 fiind o cheie colectivă experențială. Povestea nu trebuie luată personal, precum nici rolurile jucate în poveste nu este recomandat a fi luate personal. Sunt doar niște povești și noi avem niște roluri de jucat în ele. Idealismul (Darul cheii 11) ne deschide să jucăm acele roluși, știind că din momentul în care le-am integrat, nu vom mai fi motivați să le jucăm vreodată. Idealul este cel al transcenderii, al transformării, al trecerii de la un stadiu la altul, nu doar prin teoriticizare ci prin experiență. Fără experiență, fără experimentare, idealul rămâne în obscuritate.
Dacă nu am fost învățați de mici să fim în acord cu viața, să simțim ritmurile naturale ci am fost forțați să fim într-un anumit mod, ori muncitori ori să învățăm bine ori să fim cuminți, garantat avem un Orgoliu (Umbra cheii 12) bine cimentat care nu este pregătit să joace conștient rolurile necesare pentru a evolua într-un mod echilibrat.
Pentru a transmuta umbra cheii 12, Orgoliul, este recomandat să nu încercăm să îl asanăm în vreun fel. Acolo este tot mâna orgoliului care doar se adaptează, doar se actualizează. Transcenderea Orgoliului vine prin conștiență și deci prin adaptarea la momentul prezent. A fi conștient presupune a nu ne mai atașa de informații, de așa zise adevăruri. Ceea ce ne servește ca adevăr azi, s-ar putea ca într-un an să nu ne mai servească. Discriminarea (Darul cheii 12) apare atunci când avem abilitatea de a distinge între ceea ce ne servește în acest moment idealurile (Darul cheii 11 – Idealismul) și ceea ce ne servește Vanitatea (Umbra cheii 12).
După cum am mai scris și mai sus, Discriminarea (Darul cheii 12) o putem observa prin rezonanță, viața aducându-ne în experiența de viață fix ceea ce am cerut prin corpul nostru. Dacă avem un corp condus de dictatura condiționărilor, vom primi situațiile cerute de dictatură, situații care ne vor slăbi din ce în ce mai mult pentru a preda puterea acesteia. Folosind exemplul de mai sus, omul care nu mai vrea să fie trădat, condus de dictatura condiționărilor, va fi atras de relații unde trădarea să existe și astfel pentru a îi dovedi încă o dată că are dreptate. Observi ce Orgoliu (Umbra cheii 12) șmecher avem? Ne bagă în rahat ca apoi să ne ceară puterea pentru a ne scoate din rahat.
Până nu observăm acest joc al orgoliului, suntem pierduți în obscuritate, pentru că orice am face tot prost va ieși. Micile victorii vor fi urmate de eșecuri răsunătoare, eșecuri în care fricile noastre se îndeplinesc precum o profeție ursită la naștere. Vrei să ieși din Obscuritate (Umbra cheii 11)? Este simplu, nu îți mai crede propriul orgoliu, lasă-l să fie, că nu ai cum să scapi de acesta, însă învață-l să te servească. Așa ajungi să ai, în timp, un orgoliu care în loc să îți arate doar partea care îl împuternicește, îți va arăta toate părțile, transformându-se într-un dar, acela al Discriminării (Umbra cheii 12).
Când poți avea încredere în Orgoliul tău, Idealismul (Darul cheii 11) iese la suprafață și devine ca o călăuză prin rolurile pe care le vei juca în viața ta. Discriminarea (Darul cheii 12) te bagă în rolul potrivit iar Idealismul (Darul cheii 11) te face să îl joci atât de bine încât chiar și Cerul te va aplauda. Jucând povestea cu pasiune, fără a te atașa de aceasta, fără a te identifica cu aceasta, o vei încheia și vei începe alta.
În viața aceasta, cu cât închei mai multe povești care nu au legătură cu geniul tău, cu atât vei trăi mai multe povești care îți vor oferi relaxare, ușurință, lejeritate, acceptare, intimitate, respect, încredere și tot ceea ce vei mai avea nevoie. Astfel, nu mai ai de ce să te plângi că viața e nedreaptă ori că te-ai născut în perioada nepotrivită, acestea sunt doar plângerile orgoliului care te mențin în obscuritate.
Ai un geniu care a venit să trăiască fix viața ta în această perioadă, nu în alta. Ai tot ceea ce îți trebuie pentru a străluci pe scena vieții, ai tot ceea ce îți trebuie nu pentru a deveni mai bun/ă ca ceilalți ci a te alătura celorlalți, înțelegând că nu ești mai presus precum nici mai prejos ci că împreună jucați piesa. Cele două daruri, Idealismul și Discriminarea, ne apropie de aliații noștri pentru că viața este menită a fi jucată împreună alături de colegii noștri. Orice fel de separare între oameni este doar rezultatul Orgoliului (Umbra cheii 12) care se apără și care seamănă semințele Obscurității (Umbra cheii 11) pe unde se manifestă.
Lumina și Puritatea (Siddhi-urile cheilor 11 și 12) sunt peste tot, deci și în noi, nu uita asta, ele nu apar în mod izolat în anumite zone, nu pot fi în posesia unor grupuri, nu fac diferența între bine și rău ci le conțin. Ești Lumină Pură și manifești Lumină Pură, aceasta este originea ta și misiunea ta. Restul sunt doar lucruri minore în care dacă alegi să te blochezi, vei uita de tine, de puterea ta de creator.
CURAJ ÎN A ÎȚI MANIFESTA LUMINA ÎN LUME ȘI A ADUCE ÎN REALITATE IDEALURI CARE SĂ NE DUCĂ SPRE UNITATE ȘI SUSTENABILITATE!