Articol scris în mai 2021 cu ocazia tranzitului cheilor 16 (Soare) și 9 (Pământ).

Această contemplare este despre ori modul în care ne credem separați de ceilalți ori dacă percepem realitatea ca un Întreg din care facem parte alături de ceilalți.

CHEIA 16
Siddihi / Esență: Măiestrie
Darul: Flexibilitate / Versatilitate
Umbra: Indiferență

Cheia 9
Siddhi / Esență: Invincibilitate
Darul: Determinare / Hotărâre
Umbra: Inerție

Cuprinsul articolului de astăzi:

  1. Măiestria, moștenirea pe care o lăsăm celor care vor veni după noi
  2. Ne compromitem de dragul familiei crezând că nu ne compromitem familia?
  3. Entuziasmul susținut de viață
  4. Repetiția, mama învățăturii
  5. Transmutarea indiferenței și inerției

1. Măiestria, moștenirea pe care o lăsăm celor care vor veni după noi

Siddhi-ul cheii 16, Măiestria, ne pune față în față cu un paradox, oricât de mult am încerca în această viață, nu vom fi suficient de buni cât să fim cei mai buni. Motivul este legat de evoluție, pe măsură ce umanitatea experimentează în mod repetat ceva, ștacheta se ridică din ce în ce mai mult. Mă uitam la un meci de fotbal și observam viteza cu care se joacă, modul în care jucătorii parcă se simt, acțiunile cât de percutante sunt.

Acum 30 de ani jocul nu era cel de astăzi, nici tactic nu era la fel. Lucrurile se schimbă în continuu, metodele de antrenament se schimbă, metodele de recuperare se schimbă, suplimentele se schimbă. Același fenomen îl putem observa în absolut orice, să ne aducem aminte că mașina de astăzi era o căruță acum multe mii de ani.

Acum să revenim la Siddhi-ul Măiestriei, dacă cineva ar deveni cel/cea mai bun/ă din istoria trecută, prezentă, trecută și viitoare, rasa umană ar trebui să se oprească din evoluție și să se autodistrugă. Este interesant cum mulți oameni caută în zilele noastre să fie cei mai buni, nerealizând efemeritatea acestei dorințe.

Cheia 16 nu este o cheie individuală, este o cheie colectivă. Măiestria nu este ceva ce este menit individului ci este câmpul care ne susține evoluția, atât timp cât realizăm că nu este despre noi ci despre noi toți. Când devenim buni la ceva, contribuim la ceea ce cei de după noi vor adapta și crea mai departe.

Invincibilitatea, Siddhi-ul cheii 9, partenerul de programare a cheii 16, este tot o cheie colectivă și ne arată că atât timp cât ne vedem de viața noastră și de “măiestria noastră”, fără a intra în competiție cu cei de dinaintea noastră, ori de după noi, vom fi în Invincibilitate. Aceste două chei ne aduc aminte că suntem cu toții împreună aici și orice fel de separare ne va cauza.

2. Ne compromitem de dragul familiei crezând că nu ne compromitem familia?

Când ne refugiem în propria individualitate și nu putem observa faptul că suntem cu toții interconectați, apare umbra Indiferenței (Umbra cheii 16). Devenim indiferenți de ceea este în jurul nostru, considerând că ne interesează de noi și poate cel mult de familia noastră. Știi câți oameni am auzit că fac ceea ce fac nu pentru ei ci pentru familia lor, că pentru aceștia ei se sacrifică?

O astfel de mentalitate este falimentară și nesustenabilă, presupune a face orice, chiar și compromisuri față de propria ființă, pentru a atinge niște obiective, fără a realiza că fix asta lasă moștenire familiei. Astfel, cei din familie vor fi nemulțumiți în viitor, pentru că vor face compromisuri care îi va menține în a se chinui să răzbată, să reușească, să atingă niște obiective.

Astfel, fiecare dintre noi ar fi recomandat să se întrebe ce lasă ca moștenire celor apropiați, familiei, celor cu care își petrec timpul. Îi învățăm să se compromită, astfel blocându-se în cercuri vicioase (Umbra cheii 9 – Inerția) care îi îndepărtează de o viață lejeră, relaxantă, unde să simtă susținere de la ceilalți, de la viață ori îi învățăm să se adapteze, să fie flexibili, versatili (Darul cheii 16)?

Darul cheii 9 este Determinarea și am putea să interpretăm că este vorba și despre Determinarea de a trăi. Tu știai că mulți oameni au programe de autodistrugere active, au mentalități care îi predispun către suferință, unii având chiar dependențe menite să îi apropie mai rapid de final? Motivul îl găsim în umbră, aceștia se simt blocați în ritmuri care nu li se potrivesc, în compromisuri interne de parcă nu mai scapă, se simt nesusținuți și de multe ori singuri.

Omul este construit să fie complementar altuia și astfel încercarea de a reuși pe cont propriu sau chiar de dragul familiei restrânse, de obicei de dragul copiilor, nu ni se potrivește. Și dacă am reușit, ce? Provocările noastre se vor opri? Provocările copiilor se vor opri? Gata, am ajuns la destinația finală a umanității, nu mai este nimic pentru care să trăim? Observi falimentul acestui fel de a gândi?

Versatilitatea / Flexibilitatea este calea omului care se descurcă alături de alți oameni, indiferent de perioadă. Știi că sunt oameni care se plâng de vremuri, de politicieni, de situația în care se află. Într-adevăr nu trăim în condiții ideale, ba chiar suntem „fucked up” în societatea modernă, nici nu avem cum altfel, însă dacă ne recunoaștem indiferența, putem începe să o transmutăm și astfel să lăsăm alți oameni să vină către noi.

3. Entuziasmul susținut de viață

Cheia 16 este despre entuziasmul susținut de viață, ne arată calea către a ne bucura de ceea ce facem. Este o cheie a repetiției și alături de cheia 9 ne arată că bucuria vine din lucrurile mărunte pe care le facem. Dacă nu ne putem bucura de lucrurile mărunte, s-ar putea ca acestea să nu ni se potrivească ori să nu avem suficientă susținere. Este important să ne mai întrebăm dacă lucrurile mărunte ne oferă bucurie și dacă ne simțim susținuți de către viață pentru a le manifesta.

Mai există și un altfel de entuziasm, cel nesusținut de viață, este entuziasmul provenit din iluziile, fanteziile, dorințele noastre care nu au legătură cu realitatea. Ca exemplu, o persoană care caută relația ideală și partenerul/a care să nu îl/o facă să sufere, când crede că a găsit acel partener, se va entuziasma fără a realiza că omul acela este la fel de imperfect.

Entuziasmul nesusținut de viață este cel care duce la idei de genul: “eu nu mai iubesc pentru că oricum o să sufăr” sau “ce rost să mai îți faci prieteni dacă oricum te lasă fix atunci când ai nevoie de ei”. Gândirea care spriină entuziasmul nesusținut de viață este asemănătoare cu a unui om dependent de jocurile de noroc, sperând că va da lovitura dintr-o dată, sărind etape, trepte necesare pentru a ajunge acolo.

Cele două chei ne arată că nu avem cum să sărim etape, viața va avea grijă să ne aducă înapoi de fiecare dată. De fiecare dată când sperăm că am dat lovitura, dacă nu ne-am făcut munca pregătitoare înainte, vom eșua. Cheia 16 are umbra Indiferenței și atunci când suntem indiferenți față de realitatea noastră și de realitatea celor din jur, oricât de mult am spera, tot la același rezultat vom ajunge. Nu degeaba, Umbra cheii 9 este Inerția, dacă tot sperăm dar nu ieșim din inerția gândurilor noastre pline de speranță nefondată, speranța va muri ultima dar va muri.

Orice relație care nu a funcționat, s-a destrămat din indiferență și inerție. Cei implicați nu s-au adaptat (Darul cheii 16 – Flexibilitatea) noii realități, au rămas blocați în vechiul mod de a face lucrurile (Umbra cheii 9 – Inerția) și de acolo timpul a erodat treptat fundația și cei doi s-au desprins unul de celălalt. Orice fel de relație are nevoie de adaptare permanentă și de determinare (Darul cheii 9) pentru ca împrospătarea să se întâmple.

Dacă tot sperăm că lucrurile vor fi ca înainte, vom rămâne cu speranța, lucrurile se schimbă, oamenii se schimbă, totul este în schimbare. Degeaba ne plângem că ceilalți nu au vrut să rămână așa cum i-am cunoscut, este și o desconsiderare a celuilalt și a evoluției sale. Până la urmă, cei din jurul nostru nu sunt bibelouri ci ființe vii aflate în proces evolutiv. Este absolut normal ca după 10 ani omul să fie diferit, asta arată abilitatea sa de a se adapta și de acolo și-a permis să evolueze.

În orice fel de relație, dacă cei doi evoluează în aceeași direcție, vor rămâne împreună, dacă nu, ceva se va întâmpla și relația se va destrăma. În locul acelei relații, primim relații care să ne sprijine în drumul nostru, în evoluția noastră, asta dacă ne deschidem să realizăm asta. Viața ne oferă multe oportunități și ne oferă posibilitatea să percepem realitatea cu entuziasm, asta dacă nu suntem blocați în speranțele noastre, dacă ne atașăm de momente din trecut, momente pe care vrem să le trăim în continuare în viețile noastre. Momentele vin și trec, fiecare moment își are rostul său.

Provocarea mare este atunci când le trăim inconștient și nu ne putem bucura de ele, pentru că le luăm de bune. Un om inconștient poate avea toate bogățiile din lume, se va plictisi repede de ele. Îmi aduc aminte de versurile Licuței Pantia, versuri pe care le-am auzit recent într-o interpretare superbă a Laurei DInu la emisiunea “Românii au talent”:

“Unii vor avere, faima, bogatii

Altii sanatate pentru-ai lor copii

Unii vor sa aiba propriul rasarit

Altii doar sa uite ceea ce-au iubit…

Unii haine scumpe si pantofi mai multi

Altii vor picioare si-ar umbla desculti

Unii vor un munte, altii vor o mare

Altii doar sa aiba cele necesare”

Fiecare dintre noi ne trăim viața în și cu speranță, contează dacă suntem suficient de adaptabili astfel încât să curgem prin viață și astfel să observăm, în moment, care speranțe sunt posibile, care nu și ce putem face.

4. Repetiția, mama învățăturii

Din păcate, cei mai mulți copii care au ajuns la vârsta adultă, nu au fost sprijiniți să își folosească geniul lor nativ, astfel putem observa cele două extreme: copiii care se forțează încontinuu pentru a își atinge țintele și cei care sunt atât de copleșiți de viață și de ceea ce presupune viața în această realitate și aleg să nu își mai bată capul și nici să depună efort.

De cele mai multe ori, cei care aleargă disperați după ținte, îi disprețuiesc pe cei care nu își mai bat capul și nu mai depun efort, fără să își dea seama că destinația lor este aceeași cu a celor pe care îi consideră a fi leneși.

Fiecare trăiește în propria sa inerție (Umbra cheii 9) și inerția poate fi una care să ducă la o viață bună ori una care să ne facă să trăim o viață de roboței care nu simt ci doar fac ori s-au defectat de tot și nici măcar nu mai fac, fără însă a simți stimulii care vin către ei. Indiferența (Umbra cheii 16) apare și de acolo apare separarea.

În loc să alegem să trăim împreună pentru a ne susține împreună, fiecare ajunge să fie cu “aia mă-sii”, conform zicalei neaoșe românești.

Darul cheii 16, Flexibilitatea, ne invită la a trăi viața, nu doar la o idealiza. Ne plac atât de mult romanțările vieții, de aceea mulți dintre noi apreciază serialele siropoase ori melodramele. Viața este, însă, mult mai simplă, am putea să definim viața unui om ca fiind ceva de genul: “ceea ce repeți, la aia ești bun”.

Cheia 16 este o cheie de manifestare, ține de centrul energetic al gâtului, iar vocea sa este: “eu experimentez” și mai în profunzime ne transmite: “repet până îmi iese”. Orice om care a învățat să cânte la un instrument muzical îți va spune câte ore de repetiție a avut nevoie și prin câte eșecuri a trecut. Eu, unul, repet la chitară de două săptămâni un intro al unei melodii care îmi place și încă nu îmi iese. Ar trebui să mă las?

Aici mulți oameni renunță, când observă că nu le iese din prima. Acum vin cu următoarea întrebare, mai delicată, “dacă am fi renunțat la a face sex când am simțit prima oară că am eșuat în actul sexual, ce s-ar fi întâmplat?” . Observ în jurul meu cum oamenii se tot opresc atunci când apare provocarea, neobservând că ei sunt susținuți de viață să continue. Dacă, într-adevăr, nu ar exista susținere, ar fi altceva, dar când viața le pune pe tavă totul, ei aleg să își ia jucăriile și să plece.

5. Transmutarea indiferenței și inerției

Cele două chei ne invită să fim prezenți în viața noastră, să observăm unde avem susținere pentru a începe, a continua ori a opri o inițiativă. Fără a ne observa, ajungem să avem tipare repetitive care nu ne susțin și nu ne oferă acel “joie de vivre” incredibil de important pentru noi ca oameni. Fără bucurie, suntem doar niște roboței, ori roboței hiperactivi ori fără baterii ori energie care să ne miște.

Vrei să transmuți indiferența și inerția? Este simplu, descoperă ori redescoperă bucuria de a trăi și astfel bucuria de a eșua. Da, ai citit bine, bucuria de a eșua. Cei mai mulți oameni vor doar să câștige și astfel, când pierd, renunță. Ei consideră că bucuria se află după ce obțin succesul și astfel eșuează de dinainte să înceapă.

Dacă bucuria este prezentă în ceea ce facem, nici că mai contează dacă pierdem ori câștigăm. Problema în societatea modernă, este că am construit-o pentru a ne pedepsi, doar pedepsim crunt eșecurile. Astfel, când experimentăm o inițiativă, de multe ori o facem cu teama să nu rămânem ori faliți, ori fără imaginea pe care ne-am construit-o ori fără susținerea celor din jur. Astfel, “ciu ciu” bucurie…

Ne luăm atât de în serios încât am ajuns să fim indiferenți la propria noastră viață, la propria noastră bucurie. Ba chiar am inventat moduri spartane prin care să ne trăim viața, fără a simți întreg spectrul emoțional și fizic al vieții. Am folosit moralitatea și dogmele pentru a ne ține deoparte de a simți, ferindu-ne de viață.

Vrei să transmuți indiferența? Atunci simte-te! Simte tot ceea ce e de simțit, plăcut ori neplăcut și în același timp fă ceea ce iubești să faci și ceea ce este susținut de către realitate. Am aflat astăzi că un artist a vândut o sculptură invizibilă cu 15.000 de euro, orice este posibil, “follow your bliss”.

Când un om are curajul să simtă, nu mai are cum să fie indiferent la nevoile sale și astfel se acordează la Întreg. Când ne urmăm nevoile noastre autentice, suntem în serviciul Întregului, doar nevoile noastre autentice sunt acordate la nevoile autentice ale altora și astfel descoperim sprijinul de care avem nevoie și ceilalți, descoperă în noi, sprijinul de care ei aveau nevoie.

Indiferența (Umbra cheii 16) nu este bună ori rea, contează cum o folosești, dacă devii indiferent/ă față de tiparele / condiționările / programele care nu îți sunt benefice, cunoști flexibilitatea (Darul cheii 16). Geniul nostru iubește experiența și experimentările și chiar dacă eșuează temporar, se va adapta până va reuși. Astfel, bucuria de a fi este prezentă și aceasta ne va scoate la liman atunci când ne este mai greu.

Vrei să transmuți inerția (Umbra cheii 9)? Găsește-ți inerția potrivită, cea care îți susține bucuria și entuziasmul și astfel ajungi la Determinare (Darul cheii 9). Observă inerțiile care îți seacă vitalitatea și integritatea, observă inerțiile care nu ți se potrivesc ca ritm și manifestare și înlocuiește-le treptat, nu dintr-o dată, cu activități care să îți bucure inima. Găsește-ți hobby-uri, sau dacă deja le ai, reapucă-te de ele ori continuă să le faci.

Cheia 9 ne arată că lucrurile mărunte sunt cele care ne oferă entuziasmul susținut de viață din cheia 16. Dacă vom căuta în continuare extraordinarul pentru a ne bucura, rezultatul va fi o insatisfacție și mai mare față de ceea ce este ordinar, obișnuit. Dacă suntem pe recepție, când observăm că ordinarul nu este pe placul nostru, putem să spargem inerția (Umbra cheii 9) pentru a manifesta un ordinar care chiar să ne placă.

Hai că lucrurile sunt simple, noi le complicăm…

CURAJ ÎN A ÎȚI TRĂI O VIAȚĂ ÎN CARE SĂ ÎȚI MANIFEȘTI BUCURIA DE A TRĂI ȘI ASTFEL DE A OFERI MOȘTENIRE CELOR DIN JURUL TĂU!

Dacă îți plac articolele / videourile pe care le postez, mă poți susține prin donații lunare cu ajutorul platformei Patreon. Pentru mai multe detalii, apasă butonul de mai jos:

Orlando Daniel Stoicescu

Sunt om. În activitatea de om, practic decondiționarea mentală, emoțională și fizică, cu sau fără unelte ajutătoare. Unealta mea preferată este Cheile Genelor pentru că am observat integrările care se produc cu ajutorul acesteia. Creez și susțin cursuri cu tematici aferente decondiționării MEF și Cheile Genelor. În trecut am susținut cursuri abordând diverse subiecte, fiind facilitator de învățare teoretică și experențială pentru adulți începând cu anul 2008.