Articol scris în ianuarie 2022 cu ocazia tranzitului cheilor 54 (Soare) și 53 (Pământ).
Această contemplare este despre modul în care ne orientăm în viață, alegem calea lăcomiei, în speranța că astfel, la un moment dat vom avea suficient ori alegem calea năzuinței, prin care ne asigurăm că avem tot timpul ce avem nevoie pentru a păși pe calea noastră.
CHEIA 54
Siddhi / Esență: Înălțare
Darul: Năzuință / Aspirație
Umbra: Lăcomie
CHEIA 53
Siddihi / Esență: Supraabundență
Darul: Expansiune
Umbra: Imaturitate
Cuprinsul articolului de astăzi:
- Înălțarea, un proces interior
- Rezultate pentru care încă nu suntem pregătiți
- Avem nevoie și de umbre
- Sistem bazat pe profit ori pe unitate?
- Transmutarea Lăcomiei și Imaturității
1. Înălțarea, un proces interior
Siddhi-ul cheii 54 este Înălțarea, un Siddhi îndelung căutat prin diverse practici de-a lungul timpului. Cheia 54 este o cheie tribală, am putea spune că acest Siddhi este mai ușor accesat în grupul de oameni potriviți, cu aceeași aspirație. Înălțarea, chiar dacă pare că este un aspect individual, nu este, de aceea oamenii care au căutat acest Siddhi, de obicei l-au căutat alături de alții, în mănăstiri, temple, comunități strânse.
Înălțarea presupune a fi într-un dialog continuu cu viața, a fi celulă a Întregului, nu una separată. Înălțarea poate fi căutată dintr-un dezgust față de realitate, față de viață și atunci este doar o fugă, una care ne duce fix înapoi de unde am plecat. Siddhi-ul cheii 54 poate fi accesat când simțim potențialul creator, când simțim Supraabundența (Siddhi-ul cheii 53, partenerul de programare a cheii 54).
Pare mult mai ușor să ne blocăm în războiul cu viața, să cultivăm resentimentele, ranchiuna, dezamăgirea în detrimentul bucuriei de a fi în viață. Cum să te bucuri de viață dacă ești în război cu viața, e ca și cum te-ai culca în același pat cu inamicul. Înălțarea (Siddhi-ul cheii 54) nu este o destinație, este un câmp accesibil tuturor.
Putem fi peste tot dar în același timp în corpul pe care îl locuim. Totul este în interior, fericirea, împlinirea, suferința, bucuria, tristețea, ura, iubirea, universul și multidimensionalitatea ființei noastre le regăssim în interiorul nostru. Ne înălțăm (Siddhi-ul cheii 54) nu prin elevare fizică ci prin elevare a conștienței, prin a vibra la frecvențe din ce în ce mai înalte într-un mod stabil.
Avem tot sprijinul de care avem nevoie, dacă alegem să îl accesăm. Din cauza rănilor, din cauza traumelor, mulți oameni nu știu cum să îl acceseze, nu știu cum să acceseze Înălțarea (Siddhi-ul cheii 54), nu știu că există Supraabundența (Siddhi-ul cheii 53). Când toată realitatea acestor oameni s-a rezumat la un ciclu care duce de fiecare dată înapoi în suferință, nu e de mirare că au această percepție. Totuși, există o cale, calea geniului interior, a potențialului din ADN care, indiferent de vârstă, d-abia așteaptă să fie accesat și manifestat.
2. Rezultate pentru care încă nu suntem pregătiți
Când omul blocat în suferință realizează că există o cale de a se debloca, poate fi calea de a acumula resurse materiale ori calea spirituală, cel mai probabil va avea tendința de a se arunca “cu capul înainte”, într-un mod impulsiv. Aceasta este umbra cheii 54, umbra Lăcomiei, păcălindu-ne că există o cale rapidă de a ne rezolva toate problemele. Lăcomia este însoțită de disperare, de un sentiment de tip “all in”, ca la poker.
Când cădem pradă Lăcomiei (umbra cheii 54) și acționăm din aceasta, aducem dezechilibru în interior dar și în exteriorul nostru. Spre exemplu, dacă vrem să obținem mulți bani și prin diverse metode îi obținem, dacă nu suntem pregătiți pentru a conține acei bani, acea energie, ne va dezechilibra. Totodată, dacă vrem să accesăm rapid frecvențe pe care le considerăm superioare, dacă corpul nostru nu este pregătit, ne va zdruncina.
Să nu uităm că umbra partenerului de programare a cheii 54, cheia 53, este Imaturitatea. Cheia 53, alături de cheia 42, ghidează modul în care abordăm intrarea într-un ciclu experențial nou, ori ne detașăm (Darul cheii 42) de rezultat și creștem (Darul cheii 53 – Expansiunea), ori ne atașăm cu disperare de niște Așteptări (Umbra cheii 42) și acționăm cu Imaturitate (Umbra cheii 53).
În societatea modernă, cei mai mulți oameni vor rezultate pentru care încă nu sunt pregătiți, considerând că acele rezultate îi vor salva de ei înșiși, de suferința, de remușcările, de resentimentele, de furia, de frustrarea pe care le-au acumulat. E de înțeles o astfel de mentalitate având în vedere câți oameni au fost îndrumați spre geniul lor și câți au fost îndrumați să servească interesele impersonale ale altora.
Pregătirea pentru ceea ce vrem să obținem este esențială, altfel e ca și cum am construi o casă care are nevoie de fundație fără fundație, păcălindu-ne că o să țină. Lăcomia (Umbra cheii 54) este acompaniată de speranță fără vreun fundament în realitate. Cum cu toții suntem vizitați de lăcomie, doar această umbră face parte din spectrul conștienței, este important să învățăm să o gestionăm. Când reușim să face asta, rezultatele pe care le primim, sunt fix cele pentru care suntem pregătiți și astfel creștem încet, în mod echilibrat dar sigur.
Dacă alegem calea rapidă fără o fundație solidă, o experiență s-ar putea să ne aducă niște rezultate care ne vor dezechilibra atât de puternic încât ne va lua ceva timp să ne revenim. Spre exemplu, după un eșec financiar provenit din disperarea de a avea rezultate în modul în care voiam în acele vremuri, am avut nevoie de 4 ani pentru a reveni din nou pe zero. Nu regret acea experiență, chiar dacă a fost dureroasă pe toate planurile, pentru că măcar am învățat cum să îmi gestionez lăcomia și care sunt efectele sale, dacă nu o gestionez.
3. Avem nevoie și de umbre
Ne putem bucura de ceea ce nu mai avem nevoie, această vorbă a venit către mine acum ceva timp. Totuși, sunt oameni care nu mai au nevoie de ceea ce au în experiența lor de viață și tot nu se pot bucura. Acei oameni nu sunt conectați cu momentul prezent ci sunt pierduți într-un trecut pe care nu l-au integrat ori / și într-un viitor potențial care încă nu s-a întâmplat.
Pentru omul care nu s-a maturizat ori nu este în curs de maturizare, îi este greu să se bucure de experiențele pe care le trăiește, pentru că încă nu simte că este în comuniune cu viața. Viziunea sa asupra vieții nu include conexiunea cu aceasta ci că viața trebuie cucerită, cumva învinsă. În realitate, omul fuge de moarte, de transformare, de dispariție. Apare astfel atașamentul față de identitate care folosește lăcomia (Umbra cheii 54) pentru a o proteja și imaturitatea (Umbra cheii 53) pentru a intra doar în experiențele care nu i-o zdruncină.
Totuși, cred că orice om aflat pe calea reconectării cu Sinele poate spune că cele mai transformatoare experiențe au fost cele în care identitatea i-a fost zdruncinată, făcută chiar bucățele și că din acel moment au putut începe cu adevărat reconstrucția bazată însă pe autenticitate, nu pe măști considerate a fi profitabile care tot ce făceau era să asaneze geniul și bucuria de a trăi.
Este important să ne întrebăm, de ce fugim de suferința emoțională dacă în cele mai multe cazuri ne duce către transcendere, către libertate, către bucuria de a trăi. Un om care trăiește conștient o rană precum a trădării și își permite să fie trădat/ă, la un moment dat trădarea nu îl mai afectează ba chiar își dezvoltă un radar eficient care îl face să realizeze cine îl trădează cu adevărat și cine nu.
Fugim de suferință pentru că nu suntem pregătiți pentru ea, aceasta este cruda realitate. Astfel, dependențele, refugiul în reacția la traumă, distragerile, toate acestea sunt necesare, ba chiar benefice omului, pentru că altfel ar fi copleșit. Să îl obligi pe un om să renunțe la o dependență, fără ca acel om să fie pregătit să o integreze, să gestioneze procesul ulterior, suferința care vine, suferință care de fapt era acolo și era asanată de acea dependență, asta este inconștiență și imaturitate.
Fiecare dintre noi trăiește realitatea perfectă pentru sine, chiar dacă poate părea că în unele cazuri este de „rahat”. Avem mecanisme de adaptare, corpul este puternic, mintea la fel și astfel ceea ce trăim este o adaptare perfectă la mediul în care trăim. Toată această lăcomie (Umbra cheii 54) manifestată este necesară pentru că dacă nu ar exista, omul s-ar prăbuși din cauza propriei suferințe pe care nu o recunoaște.
Aspirația (Darul cheii 54) nu poate exista în absența alchimizării Lăcomiei (Umbra cheii 54), deci un om care nu știe cum să alchimizeze lăcomia, simte că nu poate, o urmează pentru că este singura cale care i se arată.
4. Sistem bazat pe profit ori pe unitate?
Imaturitatea (Umbra cheii 53) ne arată o realitate iluziorie care nu există. Dacă ne uităm la societatea pe care am creat-o, aceasta este bazată pe o iluzie, nu pe Aspirație (Darul cheii 54). Pot spune asta pentru că observ în jur cum cei mai mulți oameni, aproape toți, nu știu cum să își folosească potențialul alchimic al propriului corp, nici măcar nu știu că există. În schimb, urmează niște dogme care le oferă doar o liniște mentală temporară, adormindu-le simțurile și astfel potențialul.
Nu putem spera că vom ajunge departe în modul în care societatea noastră funcționează, însă trebuie să recunoaștem că este adaptarea perfectă la situația curentă. Societatea este alcătuită din oameni și fiecare om este responsabil pentru părticica sa, pentru povestea sa. Când renunțăm la povestea vieții noastre pentru a face speciale alte povești, doar pentru că am renunțat la a noastră, creăm iluzia că unii oameni sunt mai speciali ca alții.
O astfel de credință nu poate duce la unitate, doar putem observa modul în care a fost interpretată, în mod dogmatic, viața lui Iisus și învățătura sa. A fost urcat pe un piedestal, ca fiind cel mai special om care a călcat pe Pământ și de aici a apărut sămânța discordiei. Este probabil ca Iisus când a spus că este fiul lui Dumnezeu să o fi spus din perspectiva faptului că suntem cu toții fii și fiicele lui Dumnezeu, nu că el este mai special ca ceilalți.
Fiecare dintre noi are rolul în poveste la fel cum unii oameni au rol de șamani , alții de războinici, alții de profeți, etc. Suntem atât de diferiți, geniul nostru este atât de diferit și în afară de asta, este posibil să existe sufletul cu experiența sa, cu originea sa. Niciun suflet nu este mai special ca altul, cine crede că există un suflet mai special ca al său, cel mai probabil își dorește inconștient să crească pentru a deveni și acesta special.
Imaturitatea (Umbra cheii 53) ne face să credem că există o ierarhie și Lăcomia (Umbra cheii 54) ne împinge de la spate să urcăm trepetele acelei ierarhii iluzorii. Aspirația (Darul cheii 54) ne arată că suntem cu toții în aceeași oală, că nu există roluri mai speciale ca altele ci doar mai diferite. Chiar dacă Iisus este unicul fiu al lui Dumnezeu, rolul său nu a fost și nu este mai special ca al tău, doar diferit.
Universul în care trăim este în Expansiune (Darul cheii 53) și fiecare dintre noi creștem în ritm cu acesta. Dacă ne opunem creșterii, dacă ne opunem expansiunii, rămânem blocați în iluzie, rămânem adormiți, crezând că noi deținem întreg adevărul și că lucrurile nu pot fi altfel față de cum sunt. Ne-am construit o societate care mimează creșterea, am inventat profitul pentru a ne păcăli că dacă îl obținem suntem mai speciali.
Viața ne dă întotdeauna fix ceea ce avem nevoie, câteodată ne dă o pleașcă de bani ca să ne-o luăm atât de nasol încât să ne trezim. În acest caz, profitul îl regăsim în pierdere, nu este clară iluzia? Societatea bazată pe profit este doar o iluzie care ne îndepărtează de adevărata noastră natură, aceea a colaborării, aceea a complementarității geniului nostru.
Când omul nu mai caută profitul în ceea ce face, ai observat că nu mai face compromisuri legate de creația sa? Spre exemplu, un muzician poate renunța la case de discuri cu pretenții ori la producători asemenea și să creeze și să cânte ceea ce simte. Nu trebuie să fim artiști pentru a nu mai face astfel de compromisuri, un inginer poate face asta, un politician poate face asta, un matematician poate face asta, un doctor poate face asta, oricine poate… atât timp cât își poate gestiona suferința care provine din renunțarea la un profit iluzoriu pentru a cunoaște cu adevărat abundența.
Abundența este moștenirea noastră, doar trăim într-un Univers abundent, pe o planetă abundentă, avem o stea care ne luminează și ne menține în viață, avem aer, avem apă, avem surse de hrană, avem semenii noștri în jur.
Tu realizezi cât oameni se compromit pentru a simți că fac și ei parte din această lume a profitului? Totuși, după cum scriam mai sus, este normal să o facă, atât timp cât nu își cunosc potențialul corpului în care s-au născut, nu își cunosc geniul și se consideră ori lipsiți de acel ceva, acel element special ori exact invers, ca fiind mai speciali ca cei din jur.
Aspirația (Darul cheii 54) nu este una individuală ci este comună, doar cheia 54 este una tribală. Ai observat că atunci când faci lucruri pentru familia ta ori pentru prietenii tăi ori pentru oricine care îți este drag, poate unui animăluț, ai observat că starea pe care o ai pe fundal te susține? Eh, aceea este aspirația, atunci când realizezi că nu ești singur/ă ci că viața este menită a fi trăită împreună, împreună cu oamenii, cu natura, cu Întregul.
Putem continua pe această cale a profitului iluzoriu ori putem merge pe calea naturală, pe a observa ceea ce este posibil și a nu forța rezultatele. Astfel, ceea ce primim este fix ceea ce este menit să vină către noi. Cum viața este abundentă, este imposibil să nu vină fix ceea ce avem nevoie, chiar dacă câteodată ne convine asta, alteori nu.
Când forțăm rezultatele, chiar dacă poate primim bani ori alte resurse pe o parte, observă prețul plătit pe cealaltă parte. Eu aș cam garanta că prețul este unul atât de mare încât nu merită plătit însă asta este părerea mea, fiecare om poate evalua dacă așa este ori nu pentru propria sa persoană.
Pentru că nu putem trece de azi pe mâine la un sistem la altul, doar Imaturitatea (Umbra cheii 53) susținută de propria Lăcomie (Umbra cheii 54) ar crede că o astfel de tranziție ar fi sustenabilă, este important să luăm totul pas cu pas, să ne facem procesul, să ne asigurăm resurse pentru a trăi și pe cealaltă parte să cultivăm Aspirația (Darul cheii 54), darul care ne pune în serviciul semenilor noștri.
Cu cât mai mulți oameni vor face asta, vom cunoaște din ce în ce mai bine sentimentul de unitate, de colaborare, de comuniune, de susținere, de sustenabilitate. Sistemul actual este o păcăleală, ne spune că suntem în siguranță însă oamenii nu se simt în siguranță, ne spune că suntem liberi însă suntem legați de birocrație, de legi care nu au legătură cu umanitatea, ne spune că suntem acceptați în această lume însă de mici încearcă să ne schimbe, să ne modeleze pentru a îi îndeplini interesele, ne spune că suntem iubiți însă dacă ajungem în dezacord suntem imediat respinși, ne spune că individualitatea ne este respectată însă când aceasta se lovește de interese ale unor corporații, guverne ori servicii, se iau măsuri pentru a fi asanată, ne spune că ne asigură creșterea însă ne obligă să creștem într-un ritm care nu este natural pentru noi și ne educă fără a ne aduce în contact cu geniul nostru.
Sistemul acesta nu este sustenabil, nu este natural iar natura ne-a arătat de atâtea ori, ce nu este natural, dispare. Avem posibilitatea în următoarele decenii să ne acceptăm destinul, să acceptăm suferința pe care am moștenit-o și pe care am experimentat-o în această viață, să o transmutăm și astfel să putem trăi cu tot acest bagaj, ba chiar să îl folosim pentru a crea împreună o nouă lume, una a Înălțării (Siddhi-ul cheii 54), o lume care este în contact cu Superabundența (Siddhi-ul cheii 53) care ne înconjoară.
5. Transmutarea Lăcomiei și Imaturității
Aceste umbre (Lăcomia și Imaturitatea – umbrele cheilor 54 și 53) ne pot duce către un viitor în echilibru, sustenabil, cu bucurie ori ne pot menține în iluzie. Omul blocat în iluzie consideră că aceasta este mult mai profitabilă ca bucuria liniștită a unui trai cu sens. Omul blocat în iluzie va căuta extraordinarul pentru că așa a fost obișnuit, așa a fost educat, extraordinar care îl va duce către dezamăgire și în suferință.
Pentru a transmuta umbra Lăcomiei (Umbra cheii 54) este important să o îmbrățișăm atât de puternic încât să devenim pentru un moment Lăcomia, pentru a observa iluzia, a observa unde aceasta ne conduce. Când putem fi Lăcomia (Umbra cheii 54), putem percepe cu claritate mecanismul nostru de adaptare și astfel realizăm ce se întâmplă cu adevărat. Când reușim să facem asta, orice devine un potențial, orice suferință, orice durere, orice bucurie, orice reușită.
Astfel, putem descoperi că nu mai este nevoie să ne agățăm de speranțe ci să ne agățăm de viață, să devenim din nou parte a vieții, parte a Întregului și astfel să ne jucăm din plin rolul nostru genetic.
Pentru a transmuta umbra Imaturității (Umbra cheii 53), un pas important este să facem pace cu suferința din noi și treptat, cu susținere, cu ajutor, să o trăim până aceasta ne devine ghid, nu persecutor. Suferința este doar un semnal de alarmă, aceasta devine un persecutor doar dacă ni s-a spus altceva, dacă am fost condiționați să credem că suferința ne face să nu mai fim profitabili.
Suferința nu este profitabilă însă este purificatoare, pentru că atunci când omul înțelege semnalul de alarmă, înțelege că ceva nu este în regulă și atunci poate începe să caute să se înțeleagă. Punând profitul înaintea omului, am ajuns la credința că omul nu are nevoie să se înțeleagă, doar să asculte după ceea ce i se dictează de către sistem, sistem reprezentat de oameni care s-au compromis urmând iluzia profitului și profitabilității.
Omul se naște profitabil pentru că geniul său este unic, original și eficient. Nu am întâlnit om care să își manifeste geniul și să nu se descurce în această realitate. Geniul nostru este menit să se adapteze circumstanțelor, indiferent că sunt percepute ca fiind pozitive ori negative pentru că geniul nostru alchimizează ceea ce este nebenefic și transformă în benefic.
Geniul nostru crește împreună cu experiențele prin care trecem. Darul Expansiunii (Darul cheii 53) este cel care apare atunci când putem gestiona Imaturitatea (Umbra cheii 53) când ne putem gestiona rănile și traumele. După cum scriam mai sus, cheia 53 este legată de începutul ciclurilor experențiale, dacă ne lăsăm mânați de răspunsul provenit din traumă, ne vom feri de suferință și astfel vom suferi cronic.
Dacă ne întărim corpul și ființa pentru a gestiona rănile, traumele, suferința, învățăm „să transformăm rahatul în aur”. Acesta este visul oricărui om care a picat în capcana lăcomiei și amuzant este că această comoară îi este ascunsă până în momentul în care iese din această capcană. Când ieșim din iluzie observăm că tot ceea ce căutam cu disperare și nu reușeam să găsim era la dispoziția noastră, doar că aveam nevoie de niște antrenament.
Este totuși important să pășim cu delicatețe, fără a forța, pe tărâmul rănilor și traumelor. Doar un om în imaturitate se va repezi să le rezolve dintr-o dată și după cum am scris mai sus, ajunge la dezamăgire și suferință. Viața ne pune față în față cu rănile și traumele noastre și ne pune să le trăim însă în funcție de nivelul conștienței la care ne-am stabilizat.
Un om care s-a stabilizat la nivelul acceptării va trăi diferit suferința, rănile, traumele față de un om stabilizat la nivelul furiei, nu?
Ce putem face este să Aspirăm (Darul cheii 54) către o viață mai bună în comuniune cu Întregul și astfel, pas cu pas, viața ne arată calea. Cum viața răspunde intențiilor noastre, însă nu neapărat când vrem noi ci doar când condițiile sunt îndeplinite, doar de răbdare și a persevera pe calea aspirației noastre avem nevoie. Expansiunea (Darul cheii 53) se întâmplă oricum și dacă nu mai încercăm să devenim mai speciali ca ceilalți, ne putem liniști, înțelegând că nu este o competiție, că fiecare om își trăiește viața conform moștenirii (karmei) pe care a primit-o.
Fiecare viață este importantă, geniul din ADN ne arată asta peste tot în natură, fiecare plantă, fiecare animal, fiecare om are rolul său. Când simțim asta în fiecare celulă, devenim cu adevărat bogați, pentru că înțelegem că nu avem nimic de făcut în această viață, totul fiind făcut prin noi. Ce putem face este să ne bucurăm de experiență.
Română