În ultimii 200 de ani omenirea a avut un avans tehnologic imens. Am pornit de la case de lut, căruțe și lumina lumânării la blocuri, mașini, trenuri de mari viteză și orașe iluminate mai ceva ca un brad de Crăciun. Toată această creștere a ajutat omenirea pe o parte însă pe cealaltă, prețul plătit a fost enorm.

Faptul că trăim mai mult acum față de acum 200 de ani este o realizare incredibilă, oare însă trăim mai bine? Am trecut treptat de la conectarea cu natura și cu corpul nostru prin muncă fizică la o dictatură a minții. Am devenit din ce în ce mai triști, depresivi și anxioși. Am renunțat prea repede la corpul nostru în detrimentul minții și am uitat că cele două sunt construite să colaboreze.

„Mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) este o vorbă veche de care ar trebui să ținem cont. Din păcate, stilul modern bazat pe tehnologie ne-a deconectat de corp. Cele mai multe locuri de muncă în orașe sunt la birou. Sunt oameni care nu apucă să vadă Soarele și Soarele să îi vadă pe aceștia. Am fost consultant pentru afaceri și trainer, am mult peste 10.000 de oameni cunoscuți și cei mai mulți, marea majoritate reprezenta oameni care nu erau conectați la ei.

Am ajuns să devenim sclavii tehnologiei și să uităm de ființa noastră. În loc să folosim tehnologia în acord cu corpul nostru, folosim tehnologia pentru a înlocui corpul nostru. Nu este de mirare că se prognozează deja când vom putea face asta în viitor. Pentru ce? Să trăim mai mult? Pentru ce să trăim mai mult dacă nu simțim viața în și prin noi, dacă nu ne bucurăm de viață?

Oricine se poate bucura de viață, prin conexiune, prin simțire, prin pasiune, prin bucurie, prin iubire. Am devenit asemenea unor roboți ce fac totul pentru a evita eroarea, pentru a evita schimbarea și am uitat de natura noastră care cere schimbare, cere împrospătare, cere aventură.

Am plătit și plătim un preț mult prea mare, cei mai mulți dintre noi, pentru tehnologia ce pare că ne face viața mai ușoară. Viața presupune experiență și experimentare și fără ca omul să experimenteze suficient, viața nu devine mai ușoară ci mai grea. Omul învață prin gestionarea provocărilor și dacă tehnologia ne ferește din a gestiona provocările, ajungem să ne simțim inadecvați în propriul corp. În acest mod, devenim pradă ușoară în fața anxietății, depresiei și ușor de manipulat.

Dacă tot am ajuns în acest punct unde avem tehnologie, ar fi benefic pentru fiecare dintre noi să echilibrăm balanța și să ne ocupăm de corpul nostru, folosindu-l mai mult în natură. E foarte posibil ca oamenii să aleagă, din ce în ce mai mult, gruparea în comunități ce își cultivă singure ce au nevoie, îmbinând progresul tehnologic cu conectarea la rădăcinile noastre.

Prin gruparea în comunități, putem să rezolvăm o mare parte dintre afecțiunile psihice care ne-au doborât ca umanitate în ultimii zeci de ani. Prin conexiune umană, prin muncă fizică sau conectare fizică cu pământul, prin a simți susținerea grupului avem o viață de o calitate mai ridicată, altfel vom continua să fim săraci chiar dacă sunt bani mulți în cont. Sărăcia presupune subzistență și subzistența nu ține doar de partea financiară.

Când trăim în echilibru, când banii din cont sunt în echilibru cu apartenența socială, cu aspirația către niveluri înalte de conștiență, cu tehnologia pe care o folosim și cu conectarea la natură, atunci suntem cu adevărat câștigați. Altfel ne păcălim singuri că suntem evoluați, când colo suntem doar niște sclavi mai fițoși care cred că sunt liberi.

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Orlando