A ști nu este cheia către o viață bună, gestionarea necunoscutului este cheia, am putea spune că managementul schimbării este cheia. Un om capabil să accepte schimbarea este un om care găsește repede soluții, un om blocat în ceea ce știe se va teme de schimbare ca știți voi cine de tămâie.

Așa că ce facem cu toate diplomele în perioade de criză? Le putem folosi pentru a ne adapta schimbării și să recunoaștem că e normal să nu știm sau ne putem da mari că avem cunoașterea.

Această criză ne arată încă o dată această fațetă a mecanismului defensiv uman, care se agață de trecut încercând să rezolve prezentul și să prevadă viitorul. Sunt mulți specialiști în diverse domenii care nu doresc să se adapteze situației și să găsească soluții prin încercare și eșec repetat ci vor să demonstreze celorlalți că au dreptate.

Sunt oameni care preferă chiar să moară ei ori alții, doar să nu fie desconspirați că nu știu. Cu toții cred că am întâlnit astfel de oameni, pe unii i-am găsit în spitale ascunzându-se în spatele diplomei de doctor, pe alții în funcții publice ascunzându-se în spatele puterii de decizie pe care au primit-o de la noi, pe alții în forțele de ordine…

Astfel de oameni sunt peste tot și aceștia ne oglindesc fiecăruia dintre noi blocarea în ceea ce știm. Dacă ceea ce știm nu ne ajută să fim mai deschiși, mai vulnerabili, mai smeriți în fața necunoscutului, atunci, cel mai probabil, mai rău ne face.

Tu folosești cunoașterea ca pe un scut ori ca un mijloc prin care să te deschizi mai profund față de viață?

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Orlando