Pentru mine, cel mai trist aspect al umanității este că ne-am construit o societate bazată pe închidere. Ne închidem față de nevoile noastre, ne închidem față de nevoile celorlalți, ne închidem față de nevoile tuturor. Astfel, acționăm fără a ne asuma responsabilitatea pentru acțiunile noastre.

Observă cele mai multe companii cum, din inerție, își mână angajații ca pe niște oi, forțându-i să aibă rezultate nesustenabile, astfel încât să aibă parte de profit. Ce putem face cu profitul pe care îl avem dacă nu suntem deschiși să îl cheltuim pentru binele tuturor implicați?

Ce să facem cu profitul dacă ne poluăm mediul și astfel ne distrugem condiția de a trăi bine? Nu ți se pare o nebunie că milioane de oameni stau în orașe mari în care poluarea este de multe ori insuportabilă? De ce? Pentru ce? Pentru profit?

Nu zice nimeni să nu avem cele necesare, ce spun este că această fugă după profit ne duce către a menține o societate unde copii sunt încurajați să renunțe la geniul lor nativ pentru a fi pregătiți să aducă profit lor și celor din jurul lor.

Profitul oricum vine, abundența și prosperitatea sunt moșteniri pe care le primim fiecare prin liberul arbitru și capacitatea de a co-crea realitatea (alături de ceilalți). Când însă copilul este învățat că trebuie să se chinuie în viață pentru a obține și mai mult, acesta este învățat, de fapt, să renunțe la viața bună trăită în acord cu natura și cu ceilalți și să îmbrățișeze suferința.

Cei mai mulți oameni aleargă după iluzii care nu îi împlinesc. Și atunci ce fac? Caută alte iluzii… Nu degeaba, societatea bazată pe consum funcționează bine în aceste vremuri.

Nu este caraghios că dacă oamenii nu vor mai cumpăra tâmpenii, economia mondială va pica?

Deschiderea este calea, vulnerabilitatea este calea. Ai observat ce vindecător este să poți fii vulnerabil/ă lângă un alt om care procedează asemenea?

Este uimitor cum oamenii consideră că își pot construi o familie uitând ca ei să se deschidă față de aceasta… Cele mai multe relații sunt între doi oameni închiși. Nu degeaba, pasiunea dispare și cei doi devin plafonați. Aceea este o relație construită din spatele zidurilor. Acea relație este construită în modul în care companiile își negociază contractele, din spatele avocaților.

Însă deschiderea nu este ușoară pentru omul care a fost învățat să se închidă. Însă deschiderea este posibilă, treptat, pas cu pas, în ani de zile de decondiționare mentală și emoțională, de introspecție, de experiențe trăite conștient.

Altfel trăim ca niște zombie de care alții profită pentru a le aduce profit. Nu te-ai săturat de profit? Nu ai prefera niște prosperitate pe toate planurile în locul profitului? Să îți ofer ultimul argument. Tot ceea ce este în exces provoacă dezechilibre sistemului. Și profitul, dacă nu este în echilibru cu celelalte arii ale vieții, provoacă dezechilibre.

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Orlando