Una dintre cele mai neinspirate reacții ale unui om în perioade de criză este blocarea fluxului. Ce înseamnă asta? De cele mai multe ori nu mai oferă și astfel nu sădesc semințele pentru a primi. Este o lege care nu este doar „spirituală” ci se aplică și în mediul economic, atunci când nu mai investești, nici nu mai ai de unde să primești.

Într-o astfel de perioadă tulbure, unde impactul psihologic este mult peste ceea ce se întâmplă, cel mai important este să oferim, să oferim cu generozitate din ce avem de dat, din surplus, cunoaștere, bani, orice. Dacă blocăm fluxul, ne izolăm de întreg și protecția sa. Suntem cu adevărat protejați când suntem în flux, acolo intrăm doar în situațiile necesare nouă, în provocările potrivite, provocări ce ulterior ne aduc ce avem nevoie.

Orice criză economică se întâmplă din cauză că oamenii se blochează și astfel se izolează așteptând să vină vremurile bune. Cei care și-au dat seama cum funcționează treaba, așteaptă momentele de criză astfel încât să investească masic, doar atunci totul este ieftin, tocmai pentru că oamenii disperă. Astfel, cei care au foarte mulți bani fac și mai mulți iar cei care nu au, ajung să aibă și mai puțini.

Pentru a transcende economia vremurilor noastre, singura soluție viabilă este ca oamenii să devină din ce în ce mai generoși și astfel, în timp, nu vom mai avea nevoie de bani. Astfel ajungem garantat la auto-sustenabilitate.

Generozitatea vine de fapt din geniul nostru nativ, din manifestarea sa liberă. Problema este că, de mici, ni s-a transmis frica, să ne fie frică de vecini, de colegi, de unguri, de ruși, de toți și de toate. Am devenit astfel animale de pradă ce țin cu disperare de vânat. Nu am fost învățați să ne deschidem față de ceilalți, să ne ajutăm reciproc ci “fiecare cu aia mă-sii”. Astfel am ajuns să fim blocați, am ajuns să nu știm nici să oferim și nici să primim.

De aceea, cei mai mulți ori oferă exagerat, pentru a obține aprobarea celorlalți, ori oferă prea puțin spre deloc pentru că le este teamă că nu o să mai aibă. Soluția este a oferi cu bucurie, a oferi către ceea ce îți spune inima, aceasta este generozitatea care susține fluxul. Însă un om cu inima închisă habar n-are ce îi spune inima, consideră că e vreo balivernă inventată de oameni prea naivi. Însă inima este de fapt limbajul ființei, inima îți spune adevărul tău raportat la exterior. Acest corp este capabil să citească perfect situațiile din jur, problema e că nu îl folosim cum trebuie.

Am scris acest articol observând ceea ce se întâmplă în jur, oameni speriați că vor muri de foame și care se izolează, țin cu dinții de ceea ce cred că este a lor. Recomandat ar fi ca fiecare dintre noi să ne dăm seama de ce ajungem în astfel de situații, ce fel de decizii am luat de am ajuns acolo, astfel ne dăm seama ce avem de făcut pentru a ne debloca.

Am mai scris că înscrierile la programul pe care îl susțin, au înghețat în momentul apariției acestei situații medicale la nivel global. Au mai fost persoane care s-au retras pe parcus, spunând că acum au alte priorități. Îi înțeleg, nu pot fi ipocrit acum, chiar îi înțeleg. Realitatea, însă, ne arată că rezultatele pe care le producem în exterior sunt date de cine am devenit, de integrările noastre din interior. Criza aceasta va trece și dacă nu suntem pregătiți, vom fi mult mai săraci ca înainte din toate punctele de vedere. Iar acel program, culmea, este dedicat acestei pregătiri iar cei care au curajul să își acorde câțiva ani în propriul lor proces de decondiționare observă modul în care viața lor se schimbă tocmai pentru că au învățat să nu își mai blocheze fluxul.

Însă, din păcate, atenția oamenilor este distrasă tot timpul de la persoana lor, de la propriul lor proces. Ba o nuntă pentru care trebuie să strângă bani, ba o situație familială, ba o vacanță undeva în Grecia, ba o mașină, ba o casă, ba ratele plătite pentru toate cele de mai sus. Întotdeauna vor exista distrageri ce ne vor opri din a oferi din inimă pentru că ne simțim obligați să oferim. Astfel vom curge în direcția obligațiilor și nu în direcția bucuriei, în direcția unei vieți cu sens. Ajungem să nu oferim ci să ni se ia! Tot blocat e și acel om.

Eu sunt aici pentru cei care vor să se deblocheze și nu mă plâng de faptul că nu am cu cine lucra. Ce mi-aș dori este ca cei care sunt blocați să își observe propriile blocaje și astfel să ajungem către colaborare și unitate, să ajungem împreună în flux, să ne îmbunătățim viețile reciproc. Mi-aș dori să observe că izolarea de acest tip nu îi ajută, ba mai mult îi bagă în bucluc și astfel ne băgăm cu toții, ca și colectiv, în bucluc.

La final o să concluzionez în următorul mod: suntem fiecare dintre noi corpuri prin care trece fluxul. Dacă îl blocăm, refuzând a-l primi și refuzând a-i da drumul, apar situațiile neplăcute în viața noastră. Toate vin și trec, toate sunt temporare, dacă ne aliniem acestui “ebb and flow” (cum îi zice englezul), dacă învățăm să dăm din inimă și să primim cu inima, TOTUL ESTE ȘI VA FI BINE! Altfel ne păcălim că suntem în criză! Tot timpul!

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Orlando