Una dintre provocările cele mai mari ale lumii este lipsa sustenabilității. O regăsim peste tot, în agricultură, în ecologie, în economie, în relațiile interumane. Trăim într-o societate a excesului și ca rezultat am primit fix extrema opusă, subzistența.

Cel mai important pas al procesului decondiționării mentale și emoționale este să ne oprim. Nu degeaba, în 2016, am susținut seminarul de demotivare, acum, după 4 ani, înțeleg și mai profund ceea ce atunci am făcut. Fără a ne opri și a ne evalua, nu avem cum să fim sustenabili.

Din păcate, am fost educați că oprirea este de neacceptat. Dacă la școală nu învățai, ți se dădea notă mică și câteodată rușinat în fața clasei. “Cum n-ai avut chef să înveți? Faci mișto de mine? Nota 2” era reacția dacă vreun elev avea un moment de sinceritate.

Am fost educați să nu ne oprim vreodată pentru a evalua ceea ce facem și în același timp am fost încurajați, direct sau indirect, să nu fim sinceri. Falsa politețe a fost preferată onestității și astfel am creat o societate unde “afară e vopsit gardul și înăuntru-i leopardul”.

Pentru societatea industrială, oprirea echivala cu pierderi mari și lipsa productivității. Producția a devenit mai importantă ca omul și astfel, treptat, am ajuns să producem mult mai mult decât consumăm. Din această cauză, calitatea a ceea ce consumăm a scăzut drastic. Ție ți se pare că o astfel de situație este sustenabilă?

Echilibrul este cheia aici pentru că echilibrul oferă sustenabilitate. Mulți își imaginează echilibrul ca o linie dreaptă, însă acesta este o sinusoidă foarte apropiată de acea linie dreaptă. Înseamnă a trăi cât mai aproape unii de ceilalți, de natură, a fi în contact cu Întregul, a fi în flux, a te bucura de viață.

Și aici este de fapt efectul secundar cel mai neplăcut al lipsei sustenabilității, oamenii nu se mai bucură de viață. Oamenii au o mulțime de chestii, unii au și mulți bani însă calitatea vieții lor este demnă de filmele horror, insomnii, anxietăți ori stres ridicat.

Sustenabilitatea presupune împreună și omul prins în goana după posesii, nu înțelege că fix ceea ce urmărește și crede că îi va aduce fericirea, îl ține departe de aceasta.

Fie ca inima să Ni se deschidă, mintea să Ni se recondiționeze și corpul să Ni se vindece!

Orlando